O sondă a reușit să vadă ce se ascunde sub suprafața planetei Marte. Este o premieră științifică

Sonda spațială InSight, trimisă pe suprafața lui Marte, a oferit prima analiză în detaliu a interiorului Planetei Roșii.

Seismometrul de la bordul sondei InSight, numit SEIS sau Seismic Experiment for Interior Structure, sugerează existența unui strat sedimentar superficial situat între roci create de scurgeri de lavă, ajungând până la adâncimea de aproximativ 200 metri.

• Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani

Asta ne-ar putea spune mai multe despre cum s-a format Marte, cum a evoluat de-a lungul timpului și ce fel de factori geologici mai sunt prezenți astăzi. Mai precis, scurgerile de lavă pot fi asociate cu ceea ce știm despre trecutul vulcanic al planetei.

„Studiile seismice au fost până acum limitate la primii 10 sau 20 metri, astfel că structurile aflate la câțiva zeci până la sute de meri adâncime au rămas neexplorate”, au explicat oamenii de știință.

Sonda InSight a ajuns pe Marte în noiembrie 2018

Sonda InSight a ajuns pe Marte în noiembrie 2018, amartizând în regiunea cunoscută drept Elysium Planitia. Aici, instrumentele sondei au măsurat vibrațiile ambientale ale solului, cauzate de vânturile de la suprafața planetei, astfel încât ce se întâmpla la interior.

Aceeași tehnică a fost dezvoltată pe Pământ pentru a analiza compoziția subsolului și riscurile de cutremure asociate acesteia. Pe Marte, tiparele undelor au fost în concordonță cu două straturi dense de roci, precum bazalt, cu un strat mai subțire și mai puțin dens de material la mijloc, cel mai probabil de natură sedimentară.

Din ceea ce știm deja despre istoria Planetei Roșii cu ajutorul craterelor încă vizibile și astăzi, cercetătorii sugerează că stratul de lavă are o vechime de aproximativ 1,7 miliarde de ani, fiind format în timpul perioadei reci și aride cunoscute drept Amazonian (numită astfel după regiunea Amazonis Planitia). La acea vreme, coliziunile cu meteoriți și asteroizi erau relativ puține, scrie Science Alert.

Pământul și Marte, foarte similare din punct de vedere al compoziției geologice

Stratul mai adânc pare să aibă o vechime de 3,6 miliarde de ani, fiind creat în timpul perioadei Hesperian atunci când activitatea vulcanică era mult mai intensă pe Planeta Roșie. Aceste perioade antice au conturat planeta Marte pe care o vedem și explorăm astăzi.

Astfel de date sunt utile pentru că ne pot ajute să aflăm dacă viață a existat vreodată pe Marte, dar și pentru a învăța mai multe despre istoria și evoluția Pământului. Planeta noastră și Marte sunt, de fapt, foarte similare din punct de vedere al compoziției geologice.

În afară de istoria planetară antică, există și un alt beneficiu imediat al explorării interiorului planetei Marte. Oamenii de știință pot să aleagă cele mai bune locuri pentru trimiterea sondelor, roverelor, dar și a stațiilor spațiale.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Roverul Perseverance a observat „ceva ce nu a mai văzut nimeni” în rocile de pe Marte

Roverul Curiosity al NASA a găsit molecule organice nedescoperite până acum pe Marte

Microbii ar putea produce combustibilul de rachete necesar pentru întoarcerea de pe Marte

Oficialii NASA susțin că au nevoie de rachete nucleare pentru a trimite oameni pe Marte înaintea Chinei