O nouă dronă avansată poate smulge obiecte din aer

Inginerii de la Universitatea Stanford au creat o dronă avansată care poate apuca obiecte neregulate.

Robotul, numit Stereotyped Nature-inspired Aerial Grasper (SNAG), este inspirat de șoimul călător, care este cel mai rapid animal de pe pământ, atingând 320 km/h atunci când plonjează, scrie Interesting Engineering.

• Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
• De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)

Studiind modul în care șoimii călători își prind prada cu ghearele la viteză mare și cum prind obiectele atunci când aterizează, Mark Cutkosky și David Lentink de la Universitatea din Groningen, din Țările de Jos, au făcut o dronă avansată multirotoare capabilă să aterizeze pe diferite suprafețe în loc de obiecte plate, dar care poate și să apuce sau să prindă obiecte în plin zbor.

Această dronă avansată este inspirată din robotica ce imită animalele, în special păsările

Cutkosky Lab a studiat roboții care sunt inspirați de animale, iar Laboratorul Lentink a studiat roboții aerieni inspirați de păsări. Aceste studii le-au permis cercetătorilor să-și construiască propriul robot, despre care au publicat o lucrare în revista Science Robotics.

„Totul este o pistă de aterizare pentru o pasăre. Pentru noi acest lucru ne-a inspirat: întreaga idee că dacă ai proiecta un tren de aterizare diferit, ai putea să aterizezi oriunde”, spune Lentink, coautor al lucrării despre SNAG, împreună cu Cutkosky și William Roderick.

„Nu este ușor să imiți felul în care păsările zboară și aterizează. După milioane de ani de evoluție, ele fac ca decolarea și aterizarea să pară atât de ușoare, chiar și între toată complexitatea și variabilitatea ramurilor copacilor pe care le-ai găsi într-o pădure.”, a spus Roderick, care a fost student absolvent în ambele laboratoare.

Cu motoarele sale acționând ca mușchii din picioarele șoimului, SNAG absoarbe impactul de aterizare, iar firele sale care acționează ca niște tendoane ajută ghearele să se închidă în jurul crengii în mai puțin de jumătate de secundă.

„Robotul are impuls – nu este ca un elicopter care aterizează. Este o aterizare dinamică, o coliziune controlată”, spune Lentink.

După ce ghearele apucă obiectul sau suprafața, gleznele se blochează. Când accelerometrul înregistrează că robotul s-a oprit, un algoritm de echilibrare stabilizează robotul folosind motoarele din șolduri. SNAG își eliberează prinderea prin scăderea tensiunii din tendon și eliberând ghearele înapoi în poziția deschisă, apoi zburând.

În timpul testelor într-o pădure, SNAG a reușit să aterizeze și să se țină de ramuri chiar și atunci când ramurile erau alunecoase.

Permițând dronelor să se așeze pe diferite suprafețe, cercetătorii spun că autonomia bateriilor acestora poate fi extinsă fără a fi nevoie ca dispozitivele să aterizeze și să urce din nou.

SNAG ar putea fi util pe aeroporturi

SNAG este, de asemenea, capabil să prindă obiectele aruncate în el cu ghearele sale rapide.

Cutkosky și Lentink au conceput SNAG în primul rând ca o platformă pentru monitorizarea ecosistemelor pădurilor tropicale. Duoul l-a imaginat ca un sistem de supraveghere mobil pentru a monitoriza fauna sălbatică sau ca un sistem de avertizare timpurie a incendiilor.

Lentink își imaginează că SNAG este și un vânător de drone. „Dacă vă gândiți la problemele de aeroport, de exemplu, unde Heathrow a fost închis pentru că era o dronă în apropiere, ar fi util să capturați o altă dronă fără a fi nevoie să o doborâți”, spune el.

Vă recomandăm să citiți și:

Un avion Hercules a reușit să recupereze o dronă Gremlins din zbor

Un nou exoschelet, dezvoltat de o filială a Panasonic, se poate transforma într-un cărucior sau o trotinetă electrică

Mexicul folosește energia solară pentru a curăța canalele de pe vremea aztecilor, încă funcționale

Citirea creierului uman prin ultrasunete este posibilă. Ar putea revoluționa tehnologia interfață creier-computer