De ce nu trebuie să mănânci carne crudă? Iată ce spune știința

Creșterea prețurilor la energie și gaze ne-ar putea face să ne gândim de două ori înainte să aprindem aragazul pentru o friptură sau o tocană. Însă consumul de carne crudă vine cu unele pericole.

Dar de ce să gătim carnea, până la urmă? Carpaccio de vită este la modă, iar meniul nostru ar putea conține un aromat ficat de mistreț, coppa sau pancetta, scrie IFL Science.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Oamenii sunt omnivori, ceea ce înseamnă că pot digera și carnea crudă. Inuiții, printre alți oameni care trăiesc la latitudini înghețate, mănâncă carne crudă de la foci, caribu, elan sau balenă. Felurile de mâncare nefierte din cai, găini și capre sunt prezentate drept mici delicatese pe mesele din Europa până în Japonia. Iar unii culturiști promovează diete cu carne crudă și organe.

Părțile presupus pozitive ale consumului de carne crudă

Carnea crudă a fost folosită și ca medicament. La sfârșitul secolului al XIX-lea, medicii francezi au recomandat-o ca tratament pentru tuberculoză. Iar uneori chiar părea să aibă succes.

Dar cercetătorii au descris două probleme. În primul rând, obținerea cărnii crude curate era dificilă. Iar în al doilea rând, pacienților lor nu le plăcea doza zilnică de 200 de grame de carne crudă. Așa că tratamentele au fost modificate, recomandându-se utilizarea sucului de carne. Această „zomoterapie” a fost mai populară și, au spus ei, mai puțin probabil să provoace infecții cu tenie.

Terapia cu ficat crud pentru anemie pernicioasă a fost investigată de George Minot și William Murphy. Ei au primit premiul Nobel în 1934 pentru această muncă de pionierat care a deschis calea spre izolarea vitaminei B12. B12 este stocată în ficatul unui ierbivor și este deteriorată în urma gătirii. Toate aceste studii timpurii au arătat că carnea crudă a venit cu unele pericole de infecție și infestare.

O diversitate de microbi

Animalele pe care le mâncăm împart această planetă cu noi. Suntem cu toții înconjurați de o diversitate uimitoare de microbi, dintre care  cu unii putem lua contact în timpul mesei. Prin urmare, o bucată tentantă de carne crudă necesită o verificare elaborată. Are prioni, virusuri, bacterii, ciuperci sau paraziți?

Deși multe dintre aceste creaturi sunt inofensive, unele sunt destul de letale dacă nu sunt tratate. Unele, cum ar fi bolile cerebrale legate de prioni, nu pot fi tratate. Iar alte bacterii sau virusuri ne vor trata ca pe hrana lor. O friptură de vânat proaspăt va avea patogeni diferiți față de carnea unui animal crescut la fermă.

Bacteriile Escherichia coli, de exemplu, au fost considerate inofensive atunci când au fost descrise în 1885. Până la 50% dintre bovinele sănătoase pot avea E. coli 0157. Acestea sunt rezistente la acidul nostru din stomac; toxinele lor Shiga pot provoca insuficiență renală și moarte.

Listeria a fost denumită după Joseph Lister, părintele sterilizării chirurgicale. Listeria este un organism priceput din sol, care se poate înmulți pe o friptură din frigider, apoi poate infecta fluxul sangvin și creierul sau poate traversa o placentă, ducând la avort spontan și la moartea fătului.

Carnea de vită poate fi contaminată cu Toxoplasmosis gondii, un parazit protozoar de la pisici care supraviețuiește și la bovine și oameni. Toxoplasmoza tinde să-și facă drum către creier, retină, mușchi al inimii sau traversează placenta, unde poate afecta creierul fetal. Unele dintre aceste efecte pot deveni evidente abia după mai mulți ani; probabil că nu ai observa nimic după un prânz crud.

Pericolele consumului de alimente nepreparate termic

Deși nu există avantaje dovedite ale consumului de carne crudă, există pericole microbiene mari. (Hrănirea animalelor de companie cu carne crudă are riscuri similare.) Nu numai că există riscul de a fi infectat cu Campylobacter și Salmonella, ci și cu paraziți precum viermii rotunzi și tenie.

Pasiunea (în unele părți ale lumii) pentru revenirea la obiceiul de a consuma carne crudă ar trebui să ia în considerare sănătatea combinată a oamenilor, animalelor și a mediului nostru.

Nu suntem singuri. Multor microbi, de obicei eliminați prin acțiunile autorităților sanitar-alimentare și prin gătire, le-ar plăcea să adoptăm un stil de viață precum cel al lupilor.

Vă recomandăm să citiți și:

„Pata albastră” din creier care ne ajută să ne concentrăm atenția. Ce este și cum funcționează?

Noi cercetări arată că nu există dovezi științifice convingătoare în privința leacurilor pentru mahmureală

Celule vii și funcționale ale creierului, printate 3D de oamenii de știință în laborator

Un nou tratament pentru cel mai frecvent cancer la ochi