Home » Știință » „Pata albastră” din creier care ne ajută să ne concentrăm atenția. Ce este și cum funcționează?

„Pata albastră” din creier care ne ajută să ne concentrăm atenția. Ce este și cum funcționează?

„Pata albastră” din creier care ne ajută să ne concentrăm atenția. Ce este și cum funcționează?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 12.01.2022

Cum putem trece de la o stare de neatenție la una de atenție concentrată? Locus coeruleus, literalmente „pata albastră” din creier, este un grup mic de celule aflate la baza creierului. Fiind principala sursă a neurotransmițătorului noradrenalinei, ne ajută să ne controlăm concentrarea atenției.

Sintetizând dovezi din studiile pe animale și pe oameni, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană și de la Universitatea din California de Sud au dezvoltat acum un nou cadru care descrie modul în care „pata albastră” reglează sensibilitatea creierului nostru la informații relevante în situații care necesită atenție, scrie Science Daily.

Descoperirile lor au fost publicate într-un articol de opinie în revista Trends in Cognitive Sciences.

Atenția noastră fluctuează. Uneori, suntem distrași și nu mai suntem atenți la unele lucruri, în timp ce alteori ne putem concentra cu ușurință pe ceea ce este important. Să ne imaginăm că mergem acasă după o zi de muncă; poate că pregătim lista de alimente de cumpărat pentru cină în minte – în acest caz suntem într-o stare de neatenție.

Cu toate acestea, atunci când o mașină pe care nu am observat-o claxonează brusc, ne putem redirecționa cu ușurință atenția și reacționa la această nouă situație. Dar cum trece creierul de la o stare de neatenție la una de atenție concentrată?

„Pata albastră” din creier, foarte dificil de studiat până de curând

În timpul stărilor de neatenție, creierul nostru este guvernat de fluctuații lente și ritmice ale activității neuronale. În special, se crede că ritmurile neuronale la o frecvență de aproximativ 10 Hz, numite oscilații alfa, suprimă procesarea activă a intrărilor senzoriale în timpul neatenției.

Astfel, oscilațiile alfa pot fi înțelese ca un filtru care reglează sensibilitatea creierului nostru pentru informații externe.

„În timp ce legătura dintre creșterea și scăderea oscilațiilor alfa și a atenției a fost stabilită de ceva timp, se știe mai puțin despre ce face ca aceste modele de declanșare ritmice să apară și să dispară”, spune Markus Werkle-Bergner, om de știință la Centrul pentru Psihologia Duratei Vieții din cadrul Institutului Max Planck pentru Dezvoltare Umană și coautor al articolului de opinie.

Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii s-au concentrat pe pata albastră din creier (locus coeruleus), o structură celulară minusculă care se află în trunchiul cerebral, ascunsă adânc sub cortex.

O rețea extinsă de fibre nervoase

Acest grup de celule are o dimensiune de numai aproximativ 15 milimetri, dar este conectat la cea mai mare parte a creierului printr-o rețea extinsă de fibre nervoase. Pata albastră este formată din neuroni care sunt principala sursă a neurotransmițătorului noradrenalină. Reglând comunicarea neuronală, noradrenalina contribuie la controlul stresului, memoriei și atenției.

„Datorită dimensiunilor sale mici și locației sale adânc în trunchiul cerebral, anterior era aproape imposibil să se investigheze nucleul noradrenergic în mod neinvaziv la oamenii vii. Din fericire, în ultimii ani, cercetările pe animale au arătat că fluctuațiile dimensiunii pupilei sunt legate de activitatea petei albastre”, spune Mara Mather, profesor de gerontologie la Universitatea din California de Sud și coautor al articolului de opinie.

„Astfel, ochii noștri pot fi priviți ca o fereastră către o regiune a creierului care părea mult timp inaccesibilă”, a adăugat Mather.

Studiile au corelat activitatea petei albastre cu răspunsurile pupilei

Pentru a studia dacă noradrenalina petei albastre ar putea fi un factor care reglează oscilațiile alfa, cercetătorii au combinat înregistrări ale mărimii pupilei și oscilațiilor neuronale, în timp ce participanții au avut de rezolvat o sarcină care le solicita atenția.

După cum era de așteptat, în momentele în care pupila era mai mare, care indică o activitate noradrenergică mai mare, oscilațiile alfa au dispărut. Mai mult, participanții care au arătat răspunsuri mai puternice ale pupilelor și ale oscilațiilor alfa au fost mai buni la rezolvarea sarcinii de atenție.

Aceste descoperiri, care au fost publicate în 2020 într-un articol din Journal of Neuroscience, sugerează că, prin modularea oscilațiilor alfa, pata albastră din creier ne poate ajuta să ne concentrăm atenția.

Ceea ce a rămas fără răspuns în acest studiu este modul în care noradrenalina influențează oscilațiile alfa. Pentru a răspunde la această întrebare, autorii și-au îndreptat atenția către cercetările anterioare pe animale care au înregistrat activitatea neuronală direct de la neuronii din talamus, o regiune din mijlocul creierului care funcționează ca un „stimulator cardiac” al ritmului alfa.

Pata albastră din creier trimite noradrenalină în talamus pentru a ne concentra atenția

Declanșarea ritmică a acestor neuroni în repaus dă naștere la oscilațiile alfa corticale observate în timpul stărilor de neatenție. Cu toate acestea, adăugarea de noradrenalină la acești neuroni elimină ritmicitatea acestora.

„Punând cap la cap rezultatele din studii, am reușit să descriem modul în care noradrenalina și talamusul ar putea interacționa pentru a controla activitatea ritmică alfa”, spune Martin Dahl, cercetător la Centrul pentru Psihologia Duratei Vieții, Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană și Universitatea din California de Sud.

„Sugerăm că noradrenalina petei albastre reglează sensibilitatea creierului nostru la procesarea de informații relevante prin suprimarea generatorilor alfa din talamus”, a continuat Dahl.

Astfel, în situațiile care necesită o schimbare bruscă a atenției, un val de noradrenalină ne ajută să ne reorientăm și să evităm rapid mașina care se apropie.

Alte studii pe termen lung care evaluează atât locus coeruleus, cât și talamusul la aceiași participanți ar putea să ofere noi informații despre mecanismele neuronale ale atenției, dar și în privința deteriorării acestora din cauza bolilor sau îmbătrânirii.

Vă recomandăm să citiți și:

Chiar este posibil să devii accidental alergic la carnea roșie. Explicația științifică

Cauza de la nivel molecular a bolii Alzheimer, descoperită de cercetători

Noi cercetări arată că zincul ar putea trata răceala, însă există și o problemă

Viermii au arătat legătura dintre vitamina B12 și boala Alzheimer

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani
Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani
Un mineral cu aceeași formulă ca kryptonita lui Superman se găsește într-un singur loc pe Pământ
Un mineral cu aceeași formulă ca kryptonita lui Superman se găsește într-un singur loc pe Pământ
Pentru prima dată, oamenii de știință au descoperit o nevertebrată care se ghidează după stele
Pentru prima dată, oamenii de știință au descoperit o nevertebrată care se ghidează după stele
O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord
O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord
10 lucruri pe care poate nu le-ai știut despre zbor, piloți sau aeronave. Dorm piloții în timpul zborurilor? Cum rezistă avioanele la fulgere?
10 lucruri pe care poate nu le-ai știut despre zbor, piloți sau aeronave. Dorm piloții în timpul zborurilor? Cum rezistă ...
Atentat terorist la bord. Neerja Bhanot, eroina care și-a sacrificat viața pentru a salva 350 de pasageri
Atentat terorist la bord. Neerja Bhanot, eroina care și-a sacrificat viața pentru a salva 350 de pasageri
Doina Ruști, scriitoare „de primă mărime în literatura de azi”, interviu de excepție la Altceva cu Adrian Artene
Doina Ruști, scriitoare „de primă mărime în literatura de azi”, interviu de excepție la Altceva cu Adrian Artene
„Podcast cu Prioritate” #76 by ProMotor – Ștefan Leonte vorbește despre comunitatea moto și mindset-ul unui motociclist responsabil
„Podcast cu Prioritate” #76 by ProMotor – Ștefan Leonte vorbește despre comunitatea moto și mindset-ul unui motociclist ...
„Speranța moare ultima” și chiar ne ajută să avem o viață împlinită, arată un studiu
„Speranța moare ultima” și chiar ne ajută să avem o viață împlinită, arată un studiu
„Lipiciul” anti-îmbătrânire repară în mod natural ADN-ul deteriorat pentru a proteja celulele creierului
„Lipiciul” anti-îmbătrânire repară în mod natural ADN-ul deteriorat pentru a proteja celulele creierului
Test de cultură generală. Care este diferența dintre limacși și melci?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre limacși și melci?
O galaxie în mii de culori, dezvăluită de astronomii de la Observatorul European de Sud
O galaxie în mii de culori, dezvăluită de astronomii de la Observatorul European de Sud
Oamenii de știință atrag atenția că schimbările climatice s-au agravat
Oamenii de știință atrag atenția că schimbările climatice s-au agravat
Un diamant al reginei Maria Antoaneta, vândut la licitație cu o sumă record
Un diamant al reginei Maria Antoaneta, vândut la licitație cu o sumă record
Avertismentul lansat de OpenAI cu privire la viitoarele modele de Inteligență Artificială
Avertismentul lansat de OpenAI cu privire la viitoarele modele de Inteligență Artificială
Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu
Coloana Infinitului. O cunoaştem cu toţii, dar puţini ştim acest detaliu
Meta anunță schimbări: Cum vom accesa de acum Facebook și Messenger?
Meta anunță schimbări: Cum vom accesa de acum Facebook și Messenger?
Finlanda s-a retras din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal
Finlanda s-a retras din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal