Ce „vedem” atunci când ascultăm melodiile preferate?

Ne imaginăm cu toții același lucru atunci când ascultăm muzică sau experiențele sunt exclusiv subiective? Cu alte cuvinte, este muzica un limbaj cu adevărat universal?

Pentru a investiga aceste întrebări, o echipă internațională de cercetători a întrebat sute de oameni ce povești își imaginează atunci când ascultă muzică instrumentală. Rezultatele au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Cercetătorii, conduși de Elizabeth Margulis de la Princeton și Devin McAuley de la Michigan State University, au descoperit că ascultătorii din Michigan și Arkansas și-au imaginat scene foarte asemănătoare, în timp ce ascultătorii din China și-au imaginat povești complet diferite.

„Aceste rezultate conturează o imagine complexă a puterii muzicii„, a declarat Margulis, profesor de muzică care folosește metodologii teoretice, comportamentale și de neuroimagistică pentru a investiga experiența dinamică a ascultătorilor.

„O imagine complexă a puterii muzicii”

„Muzica poate genera povești remarcabil de asemănătoare în mintea ascultătorilor, dar gradul în care aceste narațiuni imaginate sunt împărtășite depinde de gradul în care cultura este împărtășită între ascultători”.

Cei 622 de participanți proveneau din trei regiuni de pe două continente: două din orașe din America și un grup dintr-un sat din China rurală, unde locuitorii au un acces redus la mass-media occidentale.

Toate cele trei grupuri au ascultat aceiași 32 de stimuli muzicali. Fragmente de 60 de secunde de muzică instrumentală, jumătate din muzica occidentală și jumătate din muzica chineză, toate fără versuri.

După fiecare fragment muzical, aceștia au oferit descrieri ale poveștilor pe care și le imaginau în timp ce le ascultau.

Ascultătorii din America au descris povești foarte asemănătoare, folosind adesea aceleași cuvinte, în timp ce ascultătorii din China și-au imaginat povești asemănătoare între ele, dar foarte diferite de cele ale ascultătorilor americani, raportează TechnologyNetworks.

Rezultatele au fost uimitoare

Cuantificarea similitudinilor dintre povestiri a necesitat cantități uriașe de procesare a datelor în limbaj natural.

„Este uimitor”, a declarat co-autorul Benjamin Kubit. „Poți să iei doi oameni care au crescut într-un mediu similar, să îi pui să asculte un cântec pe care nu l-au mai auzit, să le ceri să își imagineze o narațiune și vei găsi asemănări.”

„Cu toate acestea, dacă cei doi oameni nu împărtășesc o cultură sau o locație geografică, nu vei vedea același tip de similaritate. Așadar, în timp ce ne imaginăm că muzica poate aduce oamenii împreună, poate fi adevărat și contrariul, căci poate face distincție între seturi de oameni cu un trecut sau o cultură diferită.”

Deși cercetătorii s-au asigurat cu grijă că piesele pe care le-au ales nu au apărut niciodată pe coloana sonoră a unui film sau în orice alt cadru care ar fi prescris imagini, aceeași muzică a stârnit imagini foarte asemănătoare la sute de ascultători – cu excepția cazului în care aceștia au crescut într-un context cultural diferit.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman

Cum ne îmbunătățește muzica viața? Beneficiile sunt asemănătoare exercițiilor fizice

Muzica lui Mozart ar putea reduce efectele epilepsiei

O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica