O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica

Iubirea nu este motivul pentru care cântăm și creăm simfonii, cel puțin nu este motivul principal, potrivit unei noi teorii evoluționare privind originile muzicii.

Într-un articol publicat recent în jurnalul Behavioral and Brain Sciences, o echipă de antropologi și psihologi argumentează că mai multe dovezi susțin faptul că muzica a provenit din nevoia grupurilor de a impresiona aliați și inamici. Totodată, părinții ar fi folosit muzica pentru a arăta bebelușilor că au grijă de ei.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Cercetătorii nu sunt de acord cu alte teorii privind originile muzicii, inclusiv noțiunea că muzica a apărut din nevoia de a lega prietenii sau că este doar un produs secundar al evoluției care nu are un scop real.

Relațiile sexuale și împerecherea sunt doar o parte din poveste

Cu toate acestea, teoria selecției-sexuale este probabil cea mai populară, datând din vremea când însuși Charles Darwin a sugerat că asemenea cântecului păsărilor, muzica a fost dezvoltată de oameni pentru a atrage parteneri.

„Relațiile sexuale și împerecherea sunt o parte din poveste, însă muzica pare să treacă de acest domeniu. Ipoteza selecției sexuale nu poate explica un element esențial al muzicii, anumă că este deseori interpretată în grupuri. De asemenea, muzica este interpretată și ascultată de ambele sexe”, a spus Ed Hagen, antropolog evoluționar la Washington State University și unul dintre autorii studiului.

Hagen și colegii săi de la Harvard și UCLA subliniază că dacă teoria selecției sexuale ar fi fost adevărată, bărbații ar fi dezvoltate abilități muzicale superioare și femeile ar fi dobândit abilități de ascultare selectivă. Însă, în urma observațiilor simple și a experimentelor științifice, ambele sexe au arătat niveluri similare de aptitudini.

Oamenii asociază sincronizarea cu puterea unei coaliții

Autorii studiului argumentează că publicul este cheia pentru a înțelege utilitatea muzicii. Animalele folosesc deseori vocalizări pentru a-și semnala teritoriul, pentru a-i avertiza pe alții despre prădători sau pentru a-i speria. Există dovezi care arată că aceasta este o funcție centrală și a muzicii umane.

„Dacă studiem muzica în societățile tradiționale, vedem că a fost folosită în mod constant pentru a forma alianțe politice”, a explicat Hagen.

Spectacolele elaborate de muzică, de la dansuri de război până la trupe militare și fanfare, sunt de multe ori folosite pentru a arăta puteria unei coaliții și pentru a impresiona privitorii. Totodată, studiile au arătat că oamenii pot observa cât de bine sincronizați sunt unii muzicieni, iar apoi asociază acea sincronizare cu puterea unei coaliții.

Oamenii mai au un public special care beneficiază de pe urma „semnalului credibil” pe care muzica îl oferă, anume bebelușii.

Informații care nu pot fi tructate

Cântecele oferă bebelușilor un semnal care arată că adultul este atent la nevoile lor. Atunci când cântă, adulții nu pot vorbi cu alți oameni. De asemenea, muzica arată bebelușilor locul în care se află adulții, potrivit MedicalXpress.

„Acestea sunt informații care nu pot fi tructate”, au mai adăugat cercetătorii.

Aceste două scopuri, construirea de coaliții și semnalele între părinți și bebeluși, oferă motive evoluționare convingătoare privind dezvoltarea umană a muzicii. Astfel, mai subliniază oamenii de știință, ipoteza că muzica este doar un produs derivate fără un scop real nu mai este atât de convingătoare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Britanicii din Epoca Bronzului își transformau morții în ornamente sau instrumente muzicale

Clipul muzical realizat de un român care a atras peste 42 de milioane de vizualizări pe Youtube

Elon Musk afirmă că Neuralink îți poate furniza muzică direct în creier. Cum va arăta dispozitivul implantat în cap

Melodii moleculare. Cercetătorii și liceenii de la Cluj au transformat apă și cafeină în muzică