Home » Istorie » O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica

O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica

O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica
Sursa foto: Unsplash
Publicat: 01.11.2020

Iubirea nu este motivul pentru care cântăm și creăm simfonii, cel puțin nu este motivul principal, potrivit unei noi teorii evoluționare privind originile muzicii.

Într-un articol publicat recent în jurnalul Behavioral and Brain Sciences, o echipă de antropologi și psihologi argumentează că mai multe dovezi susțin faptul că muzica a provenit din nevoia grupurilor de a impresiona aliați și inamici. Totodată, părinții ar fi folosit muzica pentru a arăta bebelușilor că au grijă de ei.

Cercetătorii nu sunt de acord cu alte teorii privind originile muzicii, inclusiv noțiunea că muzica a apărut din nevoia de a lega prietenii sau că este doar un produs secundar al evoluției care nu are un scop real.

Relațiile sexuale și împerecherea sunt doar o parte din poveste

Cu toate acestea, teoria selecției-sexuale este probabil cea mai populară, datând din vremea când însuși Charles Darwin a sugerat că asemenea cântecului păsărilor, muzica a fost dezvoltată de oameni pentru a atrage parteneri.

„Relațiile sexuale și împerecherea sunt o parte din poveste, însă muzica pare să treacă de acest domeniu. Ipoteza selecției sexuale nu poate explica un element esențial al muzicii, anumă că este deseori interpretată în grupuri. De asemenea, muzica este interpretată și ascultată de ambele sexe”, a spus Ed Hagen, antropolog evoluționar la Washington State University și unul dintre autorii studiului.

Hagen și colegii săi de la Harvard și UCLA subliniază că dacă teoria selecției sexuale ar fi fost adevărată, bărbații ar fi dezvoltate abilități muzicale superioare și femeile ar fi dobândit abilități de ascultare selectivă. Însă, în urma observațiilor simple și a experimentelor științifice, ambele sexe au arătat niveluri similare de aptitudini.

Oamenii asociază sincronizarea cu puterea unei coaliții

Autorii studiului argumentează că publicul este cheia pentru a înțelege utilitatea muzicii. Animalele folosesc deseori vocalizări pentru a-și semnala teritoriul, pentru a-i avertiza pe alții despre prădători sau pentru a-i speria. Există dovezi care arată că aceasta este o funcție centrală și a muzicii umane.

„Dacă studiem muzica în societățile tradiționale, vedem că a fost folosită în mod constant pentru a forma alianțe politice”, a explicat Hagen.

Spectacolele elaborate de muzică, de la dansuri de război până la trupe militare și fanfare, sunt de multe ori folosite pentru a arăta puteria unei coaliții și pentru a impresiona privitorii. Totodată, studiile au arătat că oamenii pot observa cât de bine sincronizați sunt unii muzicieni, iar apoi asociază acea sincronizare cu puterea unei coaliții.

Oamenii mai au un public special care beneficiază de pe urma „semnalului credibil” pe care muzica îl oferă, anume bebelușii.

Informații care nu pot fi tructate

Cântecele oferă bebelușilor un semnal care arată că adultul este atent la nevoile lor. Atunci când cântă, adulții nu pot vorbi cu alți oameni. De asemenea, muzica arată bebelușilor locul în care se află adulții, potrivit MedicalXpress.

„Acestea sunt informații care nu pot fi tructate”, au mai adăugat cercetătorii.

Aceste două scopuri, construirea de coaliții și semnalele între părinți și bebeluși, oferă motive evoluționare convingătoare privind dezvoltarea umană a muzicii. Astfel, mai subliniază oamenii de știință, ipoteza că muzica este doar un produs derivate fără un scop real nu mai este atât de convingătoare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Britanicii din Epoca Bronzului își transformau morții în ornamente sau instrumente muzicale

Clipul muzical realizat de un român care a atras peste 42 de milioane de vizualizări pe Youtube

Elon Musk afirmă că Neuralink îți poate furniza muzică direct în creier. Cum va arăta dispozitivul implantat în cap

Melodii moleculare. Cercetătorii și liceenii de la Cluj au transformat apă și cafeină în muzică

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării