Nu toate tipurile de alcool influențează la fel nivelul de grăsime corporală. Ce băuturi ne protejează?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Consumul de bere și băuturi spirtoase sunt direct asociate cu un nivel crescut de grăsime viscerală – acel tip de grăsime dăunătoare care intensifică riscul apariției afecțiunilor cardiovasculare, sindromului metabolic și a altor complicații cardiace. La polul opus, consumul de vin nu prezintă aceleași asocieri cu grăsimea viscerală, ba chiar poate proteja împotriva lor, în funcție de tipul de vin consumat. 

În realitate, s-a descoperit că băutul de vin roșu este asociat cu un nivel scăzut de grăsime viscerală. Acestea sunt doar câteva dintre descoperirile efectuate în cadrul unui studiu publicat în Obesity Science & Practice. Chiar dacă vinul alb nu influențează grăsimea viscerală, studiul arată că consumul acestui tip de vin poate avea propriile beneficii pentru adulți și anume o densitate mai mare a oaselor.

A fost descoperită o densitate minerală a oaselor mai mare la adulții care consumau vin alb. Această conexiune nu a fost identificată în ceea ce privește consumul de bere sau vin roșu. Studiul s-a bazat pe o bază de date longitudinală de mare amploare numită UK Biobank. Au fost evaluați 1869 de adulți caucazieni cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani care au trebuit să completat un chestionar privind factorii demografici, legați de alcool, dietă și stil de viață, indică Science Alert.

Beneficiile consumului anumitor tipuri de alcool

Mai apoi a fost înregistrată înălțimea, greutatea și mostre de sânge de la fiecare participant pentru a se obține informații privitoare la compoziția corporală folosindu-se un tip de măsurătoare directă numită absorptiometrie cu raze X cu energie duală. Apoi, s-a folosit un program statistic pentru a examina relațiile dintre diferitele tipuri de băuturi alcoolice și compoziția corporală.

Îmbătrânirea este deseori asociată cu intensificarea grăsimilor corporale care pot duce la boli cardiovasculare, dar și de reducerea densității minerale a oaselor. Acest fapt are implicații serioase asupra sănătății, mai ales că 75% dintre pacienții adulți din Statele Unite sunt obezi sau supraponderali. 

Nivelul crescut de grăsime corporală este asociat cu mai multe boli printre care afecțiunile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și un risc mai mare al decesului. Mai mult, costurile medicale asociate cu tratarea afecțiunilor determinate de obezitate sunt mai mari de 260,6 miliarde de dolari anual.

Ce nu se cunoaște încă?

Alcoolul a fost considerat una dintre potențialele cauze ale epidemiei de obezitate. Există multiplii factori biologici și de mediu care contribuie la obezitate, iar consumul de alcool poate fi unul dintre aceștia, cu toate că nu au fost găsite legături directe cu nivelul de grăsime corporală. Una dintre cauzele acestor nepotriviri din literatura de specialitate poate fi legată de faptul că mare parte din literatura anterioară a tratat alcoolul ca pe o entitate singulară, decât să o abordeze pe părți singulare.

Chiar și cu o astfel de abordare mai modernă, rezultatele pot fi mixte. De exemplu, un studiu sugerează că un consum mai mare de bere contribuie la un raport talie-coapse mai bun, în vreme ce un altul arată că, după o lună de consum moderat de bere, adulții sănătoși nu au înregistrat modificări ale greutății.

Drept urmare, este nevoi de mai multe cercetări pentru a identifica riscurile și beneficiile unice asociate cu fiecare tip de băutură. Următorul pas este examinarea modului în care dieta – inclusiv consumul de alcool – poate influența bolile mintale, ale creierului și cogniției la adulții vârstnici care suferă de deficiențe cognitive ușoare.

Vă mai recomandăm și: 

Particulele de „colesterol bun” ar putea juca un rol în prevenirea Alzheimerului

Cercetătorii lucrează la bacteria ce va produce un medicament pentru Parkinson

Psihopatia ar putea să nu fie o tulburare mintală, ci cu totul altceva. Iată ce spune un studiu recent

Sănătatea mintală continuă să scadă la nivel global