Schimbările din creierul astronauților persistă luni întregi după întoarcerea pe Pământ

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Trăind în cădere liberă luni la rând, creierul astronauților se ajustează în moduri care pot crea o lungă listă de probleme de sănătate.

Cea mai recentă evaluare a efectului deformator al microgravitației asupra biologiei noastre se concentrează pe spațiile din jurul vaselor de sânge care trec prin creier, dezvăluind schimbări privind creierul astronauților care persistă și între misiuni.

• Iată cum activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală!
• Trucul simplu prin care ai putea încetini îmbătrânirea biologică

Cercetătorii din SUA au comparat o serie de scanări prin rezonanță magnetică (RMN) ale creierului de la 15 astronauți efectuate înainte ca aceștia să petreacă 6 luni pe Stația Spațială Internațională și până la 6 luni după întoarcere.

Ce se întâmplă cu creierul astronauților la întoarcerea din spațiu?

Folosind algoritmi pentru a evalua cu atenție dimensiunile spațiilor perivasculare (spații în țesutul cerebral despre care se crede că facilitează echilibrul fluidelor), echipa a descoperit că timpul petrecut pe orbită a avut un efect profund asupra creierului. Cel puțin pentru începători.

În grupul de astronauți veterani părea să existe doar o diferență mică în dimensiunile spațiilor perivasculare între cele două scanări efectuate înainte de misiune și în cele 4 efectuate după, scrie Science Alert.

„Este posibil ca astronauții cu experiență să fi atins un fel de homeostazie”, spune Juan Piantino, neurolog la Oregon Health & Science University.

Descoperirile ar putea să nu fie chiar atât de surprinzătoare, având în vedere ceea ce știm deja despre modul în care se modifică creierul astronauților atunci când atracția constantă a gravitației este anulată.

De ce nu stau astronauții mai mult timp în spațiu?

Studiile anterioare asupra țesuturilor creierului și a volumelor lor de fluide au descoperit că acestea se recuperează lent după o perioadă petrecută în spațiu, unele modificări persistând timp de un an sau mai mult.

În prezent, astronauții fac rareori mai mult de câteva călătorii în spațiu de-a lungul vieții lor, de obicei stând în jur de aproximativ 6 luni la o vizită. Însă pe măsură ce industria spațială devine tot mai comercială, totul s-ar putea schimba.

Va fi bine să știm dacă călătoriile repetate dăunează sau dacă schimbările experimentate în prima călătorie adaptează temporar astronauții la un nou tip de normalitate.

Adaptați la gravitație

„Toți ne-am adaptat să folosim gravitația în favoarea noastră”, spune Piantino.

„Natura nu ne-a pus creierul în picioare, ci l-a pus sus. Odată ce scoatem gravitația din ecuație, ce se întâmplă cu fiziologia umană?”, se întreabă el.

Chiar și în contextul spațiilor perivasculare extinse, nu este încă pe deplin clar dacă schimbarea vine cu riscuri apreciabile pentru sănătate.

Avem tendința de a folosi cel mai mult acest sistem de drenaj neurologic atunci când dormim. Fluidele din jurul materiei cenușii par să aibă un rol important în eliminarea deșeurilor care se acumulează în timpul orelor noastre mai active.

Fără ca aceste canale să funcționeze eficient, materialele perturbatoare s-ar putea acumula, contribuind potențial la creșterea riscurilor de tulburări neurodegenerative precum Alzheimer.

Efectele pe care le are microgravitația în creierul astronauților sunt foarte puțin cunoscute

Este prea devreme să putem spune dacă microgravitația are vreun impact asupra circulației lichidului cefalorahidian în jurul creierului, cu atât mai puțin dacă schimbările în formele rețelei de canale sunt semnificative. S-ar putea să nu devină evident până când cercetătorii nu vor avea un eșantion de dimensiuni bune de astronauți veterani cu o carieră substanțială.

Cunoașterea acestor mici ajustări depășește potențialele daune ale muncii în afara lumii într-o industrie spațială.

„De asemenea, te obligă să te gândești la câteva întrebări fundamentale ale științei și la modul în care a evoluat viața aici pe Pământ”, spune Piantino.

Atracția mereu prezentă a gravitației nu este ceva cu care ne luptăm, până la urmă. Este o forță pe care am evoluat pentru a o folosi, ajutând fluxul sangvin, la eliminarea deșeurilor și, probabil, având o varietate de alte funcții pe care nici nu le-am luat încă în considerare.

Studiind schimbările subtile ale sănătății și anatomiei în condiții pe care nu am evoluat niciodată să le suportăm, suntem aproape siguri că vom afla mai multe despre bolile și tulburările pe care corpul nostru a fost forțat să le suporte aici.

Această cercetare a fost publicată în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au surprins sunetul straniu al ecourilor create de găurile negre. Ascultă AICI!

Exoplanetele tinere ar putea susține un climat temperat asemănător cu cel de pe Pământ

Cercetătorii au început să studieze mostrele lunare colectate de Apollo 17 acum 50 de ani. Ce secrete ascund?

Universul ar putea începe să se micșoreze, spun oamenii de știință. Cât de repede s-ar putea prăbuși Cosmosul?