Copiii care sunt complet sinceri, în loc să mintă, sunt judecați mai aspru de către adulți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noi descoperiri sugerează că copiii care sunt complet sinceri, de exemplu, cei care spun „Nu vreau acest cadou, este urât!”, sunt judecați mai aspru de către adulți decât cei care mint pentru a fi politicoși sau pentru a-i proteja pe alții.

Publicată în Journal of Moral Education, cercetarea demonstrează mesajele mixte pe care adulții le transmit copiilor despre minciună și adevăr în diferite contexte.

„Această cercetare tinde să arate că există o relație complicată cu adevărul pe care copiii trebuie să o exerseze pentru a învăța ceea ce este acceptabil din punct de vedere social”, explică dr. Laure Brimbal, autoare principală a studiului, de la Școala de Justiție Penală și Criminologie din cadrul Texas State University.

„Majoritatea părinților au fost jenați sau supărați la un moment dat de copiii care sunt complet sinceri. A învăța să spui minciuni este o parte normală a dezvoltării sociale a copiilor”, spune ea.

Copiii cresc într-un mediu complicat

„Copiii sunt învățați că nu trebuie să mintă și totuși își dezvoltă capacitatea de a minți încă de la o vârstă fragedă. Până în prezent, știm puține despre mecanismele și procesele care stau la baza dezvoltării și modelării abilității sociale critice a minciunii prosociale, în ciuda mesajelor contradictorii ale adulților despre acceptabilitatea minciunii, spre deosebire de a spune adevărul”, a adăugat dr. Brimbal.

„Rezultatele noastre dezvăluie faptul că copiii învață despre onestitate într-un mediu destul de complicat. Mințitul pentru a fi conform așteptărilor celorlalți pare a fi o abilitate socială importantă, asta în ciuda potențialelor mesaje contradictorii din partea adulților conform cărora nu trebuie să minți… deși uneori ești perceput ca nepoliticos dacă ești sincer”, spune cercetătoarea.

Cum sunt priviți de către adulți copiii care sunt complet sinceri?

Studiul a urmărit 267 de adulți din nord-estul SUA cărora le-au fost arătate videoclipuri cu copii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani spunând adevărul sau mințind în diverse situații sociale.

În unele dintre scenarii, cei 24 de copii diferiți au mințit pentru a-i proteja pe alții. De exemplu, un copil își minte părinții cu privire la locul în care s-a ascuns sora sa, pe care părinții erau supărați. În alte scenarii, copiii au mințit din politețe, de exemplu, au spus o „minciună nevinovată” pentru a evita rănirea sentimentelor cuiva.

Copiii au folosit patru variante de minciuni și adevăruri „complete” sau „subtile”. De exemplu, în scenariul surorii care se ascunde, „minciuna completă” era că „s-a dus la bibliotecă să-și facă temele”; adevărul subtil era „Cred că ar putea fi afară”; minciuna subtilă a fost „Cred că probabil s-a dus la culcare”; iar adevărul complet a fost „Ea este pe verandă”.

După vizionarea fiecărui videoclip, adulții și-au evaluat impresia despre caracterul copilului, incluzând încrederea, bunătatea, fiabilitatea, competența, simpatia, inteligența și onestitatea lor. Imaginându-și că sunt părintele copilului, participanții au evaluat, de asemenea, cât de probabil ar fi să-l pedepsească sau să-l recompenseze pe copil pentru minciunile sau adevărurile spuse.

Copiii care sunt complet sinceri au fost judecați mai aspru

Constatările au arătat că adulții i-au judecat pe copiii care sunt complet sinceri mai aspru decât pe cei care au mințit sau au spus adevăruri vagi, dar numai atunci când au spus minciuni pentru a fi politicoși. Atunci când copiii au mințit pentru a-i proteja pe alții, minciuna sau adevărul au avut o influență mai mică asupra modului în care adulții îl priveau pe copil.

În general, participanții la studiu au spus că cel mai mult îi vor recompensa pe copii care spun „adevăruri subtile”, cum ar fi „Cred că ar putea fi afară” în exemplul surorii ascunse.

Rezultatele studiului descriu o imagine complexă a modului în care noi adulții percepem minciunile pe care copiii le spun în încercarea de a fi văzuți într-o lumină pozitivă. Privind ce comportamente ar recompensa sau pedepsi adulții la copii, rezultatele sugerează și modul în care aceste percepții modelează procesul copiilor de a învăța să se comporte într-un mod acceptabil pentru societate, așa-numita „socializare”.

„Având în vedere impactul generalizat al influențelor socializării asupra comportamentului copiilor, precum și mesajele mixte pe care copiii le primesc despre minciună, nu este de mirare că încep să folosească minciuni nuanțate încă de la o vârstă fragedă”, adaugă dr. Brimbal.

Acest tip de răspuns al adulților modelează comportamentul copiilor

„Studiul nostru ilustrează gradul de inconsecvență al adulților în evaluările lor și răspunsurile comportamentale la copiii de diferite vârste care mint sau spun adevărul. Nu știm dacă comportamentul lor în viața de zi cu zi ar fi la fel, dar este probabil ca aceste mesaje contradictorii explicite și implicite despre onestitate și minciună să acționeze ca influențe de socializare și să modeleze comportamentul timpuriu al copiilor”, a spus cercetătoarea.

Limitările acestui studiu includ dimensiunea mică a eșantionului și faptul că participanții erau din zone apropiate, totuși a existat o împărțire 50/50 între femei și bărbați și a fost reprezentată o gamă mixtă de etnii. De asemenea, adulților li s-a cerut să evalueze cât de credibili au fost copiii pentru a lua considerare dacă abilităților de actorie ale celor mici ar putea denatura rezultatele.

Următorii pași pentru cercetare vor fi investigarea modului în care aceste procese timpurii de socializare afectează felul în care copiii se dezvoltă în a spune adevărul sau a minți atunci când cresc, notează Eurek Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu dezvăluie exercițiul fizic care poate stimula memoria

Cum este afectat creierul de lumina zilei? Un nou studiu dezvăluie o legătură moleculară

Visele urâte ar putea fi un semn al riscului de demență

Un nou tratament radical împotriva cancerului