Studiu: Câți dintre români se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât cei din jur

Peste 75% dintre români se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât ceilalți. Furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină, viteza la volan și minciunea pentru protejarea sentimentelor nu sunt văzute ca probleme de moralitate.

Peste 75% dintre români se consideră mai cinstiți și mai sinceri decât ceilalți, arată rezultatele unui studiu Semaforul Moralității, realizat de Exact Business Solutions, pentru HBO România, despre perspectiva românilor din mediul urban asupra moralității.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Studiul și-a propus să afle cum se raportează românii din mediul urban la moralitate și implicare civică a fost realizat în perioada 29 septembrie – 15 octombrie 2020.

Serioase probleme de moralitate

Peste 69% dintre românii din mediul urban consideră furtul de haine sau alimente, șantajul, șpaga pentru a obține permisul de conducere sau o autorizație, adulterul, întârzierea plății datoriei către un prieten, citirea unor conversații private fără consimțământ sau evitarea unei cozi la magazin, ca fiind serioase probleme de moralitate.

În schimb, mai puțin de doi din patru români din mediul urban consideră: furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roșu când nu trece nicio mașină, circularea cu viteză peste limita admisă și a minți pentru a proteja sentimentele unei persoane ca nefiind probleme grave de moralitate.

Politicienii, cea mai coruptă categorie economico-socială

În comparație cu restul persoanelor din mediul urban, tinerii percep minciuna pentru a obține diverse avantaje, furtul de materiale de la birou, sau citirea conversațiilor private ale unei persoane ca fiind probleme de moralitate mai puțin grave, potrivit Mediafax.

73% dintre românii din mediul urban consideră că politicienii de la nivel central sunt cea mai coruptă categorie economico-socială, urmați de politicienii de la nivel local (56%), preoți și înalți ierarhi (35%), mari oameni de afaceri (35%), angajați în sistemul sanitar (25%), angajați în administrația publică (24%), autorități de ordine publică (23%).

Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1055 de persoane (femei și bărbați, din mediul urban, cu vârste între 18-65 ani, educație medie și superioară), dublată de una calitativă constând în patru focus grupuri cu persoane care răspund aceluiași profil.