Noi studii arată direcții promițătoare în lupta împotriva îmbătrânirii

Una dintre marile mistere pe care încearcă să le elucideze în prezent oamenii de știință este cel al opririi sau măcar al încetinirii procesului de îmbătrânire.

Pe scurt, autorii ultimelor studii subliniază, în linii mari, că nu se poate să trăim la nesfârșit, mai ales pentru că pe pământ încă nu sunt cunoscute organisme care să nu moară niciodată. Însă aceștia sunt intrigați de faptul că există un număr surprinzător de vietăți care trăiesc o vreme foarte îndelungată, iar o parte dintre ele au o structură biologică similară cu a oamenilor.

• Oamenii de știință de la NASA au descoperit că oxigenul Pământului are un ritm magnetic ascuns
• SpaceX ar putea construi propriul accelerator de particule

Or, exact aspectul acesta contribuie la convingerea că un om sănătos își poate prelungi viața mult peste 100 de ani.

Cum putem trăi la fel de mult ca țestoasele de Galapagos?

Uriașele țestoase de Galapagos, de exemplu, la fel ca și anumite specii de reptile și de pești, prezintă ceea ce se numește „senescență neglijabilă”. Prin definiție, senescența este îmbătrânirea biologică a unui organism și transformarea acestuia după ce a trecut de maturitate.

O mostră de țesut de la o țestoasă de Galapagos tânără este surprinzător de asemănătoare cu cea a uneia de 150 de ani. Iar abilitatea lor de a se mișca, hrăni și reproduce nu se modifică foarte mult pe măsură ce trec anii. Un alt exemplu este rechinul de Groenlanda, despre care se crede că trăiește 300 de ani sau chiar mai mult.

Cel mai bătrân om cunoscut a fost Jeanne Calment, care a murit în anul 1997, în Franța, la vârsta de 122 de ani, potrivit Sky News.

„Nu există limite impuse de biologie sau fizică, în ce ne privește, care să ne împiedice să trăim mai bine și mai mult”, a spus Kristen Fortney, CEO la Laboratorul BioAge din San Francisco, potrivit news.sky.com.

Experimentele din laborator pe șoareci arată că unele trăsături specifice îmbătrânirii pot fi încetinite prin medicamente. Iar în cazul oamenilor, acestea ar putea produce diferențe majore.

În aceste condiții, noua teorie exploatată vizează mai degrabă „o viață mai lungă”, decât „nemurirea”. Iar în vreme ce oamenii bogați din țările dezvoltate caută soluții să trăiască mai mult, o mare parte din populația terestră petrece ani întregi în suferință din cauza unor maladii precum cancer, demență sau afecțiuni cardiovasculare.

Soluția s-ar putea afla în Silicon Valley

Răspunsul la o astfel de discrepanță ar putea veni din Silicon Valley. Companii de aici, precum Google, au investit masiv în start-up-uri care lucrează la astfel de studii. Promițătoare pare munca echipei de la Altos Labs care are, de anul acesta, patru câștigători ai Premiului Nobel în conducere. Specialiștii de aici vor să afle cum pot fi mai rezistente la îmbătrânire celulele din organismul omului.

„Altos nu se poziționează drept o companie anti-aging, ci mai degrabă se concentrează pe îmbunătățirea rezilienței la condițiile care provoacă îmbătrânirea. De asemenea, noi vrem și să îmbunătățim rezistența la bolile care afectează sănătatea celulelor”, a spus profesorul Horvath, unul dintre cercetătorii echipei.

Pe de altă parte, există voci care rămân sceptici în fața tuturor companiilor care susțin că au găsit un tratament.

„Să nu îi credeți. Și, cel mai important, nu investiți. Nu este nicio evidență, nu avem niciun calendar aici”, a spus Judith Campisi, de la Buck Institute on Aging din California.

Chiar și așa, în prezent există numeroase tratamente împotriva îmbătrânirii derulate cu voluntari înscriși în studii clinice. Iar promisiunile lansate de autori sunt uriașe: nu vor fi ajutați 200 de oameni să trăiască o viață lungă și bogată, ci milioane de oameni ar putea trăi ani lungi fără boli.

Vă mai recomandăm să citiți și:

HIV poate accelera îmbătrânirea persoanelor infectate, sugerează un studiu

Lumina albastră de la electronice ne-ar putea accelera îmbătrânirea

Stresul repetat accelerează îmbătrânirea ochilor, arată studiile

Arabia Saudită vrea să investească 1 miliard de dolari pe an în cercetarea anti-îmbătrânire