Cum ne antrenăm creierul? Exercițiile fizice, socializarea și pasiunile sunt cele mai importante

Creierul uman este absolut uimitor. În jur de 100 de miliarde de celule nervoase conlucrează ca să ne păstreze agili și rapizi în gândire. Totuși, la fel ca restul corpului, odată cu îmbătrânirea, creierul s-ar putea să nu mai fie atât de abil. Din fericire, există modalități prin care acesta poate fi antrenat. 

„Elementele centrale ale sistemului nostru nervos sunt materia cenușie și substanța albă”, spune Hermundur Sigmundsson, profesor la Departamentul de Psihologie al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie (NTNU), conform SciTechDaily.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii ar fi descoperit o „superkilonovă”
• Praful stelar nu a ajuns în Sistemul Solar așa cum se credea până acum

În general, substanța albă asigură contactele dintre celule și contribuie la viteza de transmisie și la distribuția semnalelor, în timp ce materia cenușie este alcătuită din celule nervoase (sau neuroni) și dendrite.

Trei factori care contribuie la o bună sănătate a creierului

Un nou studiu adună laolaltă tot ce știm din cercetările anterioare despre sănătatea creierului. „Trei factori sunt notabili dacă vrei să îți păstrezi creierul în formă”, spune Sigmundsson.

Acești factori sunt:

• exercițiile fizice;
• socializarea;
• interesele puternice; învață lucruri noi și nu te da înapoi de la noi provocări!

Exercițiile fizice sunt importante pentru sănătatea creierului

Aceasta este, probabil, cea mai mare provocare pentru mulți dintre noi. Corpul tău devine leneș dacă stai prea mult fără să te miști. Din păcate, același lucru se întâmplă și în cazul creierului.

„Un stil de viață activ ajută la dezvoltarea sistemului nervos central și contracarează îmbătrânirea creierului”, potrivit cercetătorilor.

Așa că este important să nu rămâi blocat pe scaun. Asta necesită efort și nu există nicio cale de a-l evita. Dacă ai un loc de muncă sedentar ori mergi la școală, trebuie să te mobilizezi, inclusiv din punct de vedere fizic.

Relațiile contribuite la bunăstarea cerebrală

Unii dintre noi sunt cei mai fericiți singuri sau cu puține persoane și știm că „Iadul sunt ceilalți oameni” dacă traducem puțin mai liber vorba filosofului Jean-Paul Sartre. Dar, în această privință, trebuie să te întărești.

„Relațiile cu alți oameni și interacțiunea cu ei contribuie la o serie de factori biologici complecși, care pot să împiedice încetinirea creierului”, a spus Sigmundsson.

Fiind în preajma altor oameni, prin conversație sau contact fizic, poți susține o funcție bună a creierului tău.

Pasiunile ne definesc

Ultimul punct poate avea ceva de-a face cu personalitatea ta, dar dacă ai citit asta, sunt șanse mari să ai deja bazele necesare și probabil că ești dispus să înveți.

„Pasiunea sau să fii, pur și simplu, interesat de ceva, poate fi decisiv, fiind factorul care ne conduce spre a învăța lucruri noi. În timp, acest lucru are un impact asupra dezvoltării și menținerii rețelelor noastre neuronale”, au explicat autorii studiului.

Nu renunța și nu lăsa totul să se desfășoare în același mod tot timpul. Nu ești niciodată prea bătrân pentru a face ceva ce nu ai mai făcut până acum. Poate că acum este momentul să înveți să cânți la un nou instrument muzical.

Folosește-l sau pierde-l

Sigmundsson a colaborat cu studentul la masterat Benjamin H. Dybendal și cu profesorul asociat Simone Grassini de la Universitatea din Stavanger la elaborarea acestei lucrări cuprinzătoare.

Cercetările lor prezintă astfel o imagine similară pentru creier și pentru corp. Trebuie să îți antrenezi creierul pentru ca acesta să nu se deterioreze. „Folosește-l sau pierde-l”, după cum se spune.

„Dezvoltarea creierului este strâns legată de stilul de viață. Exercițiile fizice, relațiile și pasiunea ajută la dezvoltarea și menținerea structurilor de bază ale creierului nostru pe măsură ce îmbătrânim”, spune Sigmundsson.

Vă mai recomandăm și: 

Notificările constante stresează creierul. Iată cum poți să-ți recapeți concentrarea!

Cum este afectat creierul uman de traume?

Mintea umană nu este programată să fie activă după miezul nopții. Iată concluziile unui studiu recent

O nouă hartă detaliată a sistemului nervos a fost creată: poate oferi noi indicii cu privire la originea unor boli neurologice