Telescopul Webb a descoperit cea mai rece gheață din Universul cunoscut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă internațională, care a folosit Telescopul Spațial James Webb (JWST) a reușit să obțină un recensământ fenomenal al celor mai adânci și mai reci ghețuri găsite până acum într-un nor molecular, adică o structură vastă interstelară, din care pot lua naștere planete și stele. Dincolo de apa înghețată, echipa a găsit amoniac înghețat, metan, metanol și sulfură de carbonil.

O descriere atât de precisă dintr-o astfel de zonă a spațiului îi ajută pe astronomi să înțeleagă mai bine procesul de formare a planetelor și vieții. Elementele din aceste substanțe înghețate sunt carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful. Acestea sunt cam toate lucrurile bune de care ai nevoie pentru zahăr, alcool și aminoacizi, adică elementele de bază ale vieții. Acestea sunt, de asemenea, elemente fundamentale în atmosferele planetare și sunt denumite împreună după acronimul: CHONS.

• Copiii ar putea învăța să iubească legumele încă din uter
• Astronomii s-ar fi înșelat: Ce s-a întâmplat cu navele spațiale trimise pe Venus?

Cercetarea a fost publicată în jurnalul Nature Astronomy.

Aceste ghețuri s-ar putea, eventual, topi, deoarece norii moleculari acționează ca niște pepiniere stelare, făcând ca acolo să se nască noi stele. Dar, datorită Telescopului Webb, cercetătorii au putut să le vadă înainte ca acestea să fie sublimate.

Formarea stelelor și a planetelor, un proces datorat moleculelor

Autorul principal al studiului, Melissa McClure, astronom la Observatorul Leiden din Olanda, a spus că observațiile actuale deschid o perspectivă asupra unor molecule inerente vieții.

„Rezultatele noastre oferă o perspectivă asupra etapei inițiale de chimie întunecată, a formării gheții pe granulele de praf interstelar, care vor deveni pietricele de mărimea unui centimetru, din care planetele se formează în discuri. Aceste observații deschid o nouă fereastră asupra căilor de formare a moleculelor simple și complexe de care este nevoie pentru a crea elementele constitutive ale vieții”, a explicat autorul principal, Melissa McClure, astronom la Observatorul Leiden din Olanda.

Metanolul este considerat cea mai simplă moleculă organică complexă, iar în acest caz, „complexă” înseamnă că aceasta are mai mult de șase atomi. Cercetătorii au găsit alte semnale care ar putea indica molecule complexe mai mari. Din păcate, oamenii de știință nu au putut să identifice cu exactitate care sunt acestea.

„Identificarea moleculelor organice complexe, cum sunt metanolul și, eventual, etanolul, sugerează că multe sisteme stelare și planetare se vor dezvolta în acest nor special, vor moșteni molecule într-o stare chimică destul de avansată. Asta ar putea să însemne că prezența precursorilor moleculelor prebiotice în sistemele planetare este un rezultat comun al formării stelare, mai degrabă decât o caracteristică unică a Sistemului Solar”, a adăugat Will Rocha, astronom la Observatorul Leiden, care a contribuit la această descoperire.

Elementele de bază ale vieții, găsite cu Telescopul Webb

Rezultatele prezentate în această lucrare arată, de asemenea, existența unui procent mai mare de sulf decât a fost observat anterior, dar încă mai puțin decât era de așteptat pentru un nor de această mărime. Cercetătorii propun că sulful și ceilalți CHONS ar putea fi prinși nu doar în gheață, ci și în alte materiale, cum ar fi funinginea și rocile, și că proporțiile diferite ar putea crea planete diferite, conform IFL Science.

„Faptul că nu am observat toate aceste elemente CHONS așa cum ne așteptam, poate să indice faptul că acestea sunt blocate în materiale stâncoase sau funinginoase pe care nu le putem măsura. Asta ar putea permite o mai mare diversitate în compoziția de bază a planetelor terestre”, a explicat McClure.

Vă mai recomandăm și: 

Norii interstelari ar fi jucat un rol-cheie în formarea elementelor de bază ale vieții

Cât cântărește un nor?

O cantitate uriașă de hidrogen atomic, detectată în cea mai îndepărtată galaxie de până acum

Astronomii au descoperit stele neutronice masive care au trăit și murit într-o clipită