Home » Știință » Telescopul Webb a descoperit cea mai rece gheață din Universul cunoscut

Telescopul Webb a descoperit cea mai rece gheață din Universul cunoscut

Telescopul Webb a descoperit cea mai rece gheață din Universul cunoscut
Credit foto: NASA, ESA, CSA, M. Zamani (ESA)
Publicat: 26.01.2023

O echipă internațională, care a folosit Telescopul Spațial James Webb (JWST) a reușit să obțină un recensământ fenomenal al celor mai adânci și mai reci ghețuri găsite până acum într-un nor molecular, adică o structură vastă interstelară, din care pot lua naștere planete și stele. Dincolo de apa înghețată, echipa a găsit amoniac înghețat, metan, metanol și sulfură de carbonil.

O descriere atât de precisă dintr-o astfel de zonă a spațiului îi ajută pe astronomi să înțeleagă mai bine procesul de formare a planetelor și vieții. Elementele din aceste substanțe înghețate sunt carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful. Acestea sunt cam toate lucrurile bune de care ai nevoie pentru zahăr, alcool și aminoacizi, adică elementele de bază ale vieții. Acestea sunt, de asemenea, elemente fundamentale în atmosferele planetare și sunt denumite împreună după acronimul: CHONS.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul Nature Astronomy.

Aceste ghețuri s-ar putea, eventual, topi, deoarece norii moleculari acționează ca niște pepiniere stelare, făcând ca acolo să se nască noi stele. Dar, datorită Telescopului Webb, cercetătorii au putut să le vadă înainte ca acestea să fie sublimate.

Formarea stelelor și a planetelor, un proces datorat moleculelor

Autorul principal al studiului, Melissa McClure, astronom la Observatorul Leiden din Olanda, a spus că observațiile actuale deschid o perspectivă asupra unor molecule inerente vieții.

„Rezultatele noastre oferă o perspectivă asupra etapei inițiale de chimie întunecată, a formării gheții pe granulele de praf interstelar, care vor deveni pietricele de mărimea unui centimetru, din care planetele se formează în discuri. Aceste observații deschid o nouă fereastră asupra căilor de formare a moleculelor simple și complexe de care este nevoie pentru a crea elementele constitutive ale vieții”, a explicat autorul principal, Melissa McClure, astronom la Observatorul Leiden din Olanda.

Metanolul este considerat cea mai simplă moleculă organică complexă, iar în acest caz, „complexă” înseamnă că aceasta are mai mult de șase atomi. Cercetătorii au găsit alte semnale care ar putea indica molecule complexe mai mari. Din păcate, oamenii de știință nu au putut să identifice cu exactitate care sunt acestea.

„Identificarea moleculelor organice complexe, cum sunt metanolul și, eventual, etanolul, sugerează că multe sisteme stelare și planetare se vor dezvolta în acest nor special, vor moșteni molecule într-o stare chimică destul de avansată. Asta ar putea să însemne că prezența precursorilor moleculelor prebiotice în sistemele planetare este un rezultat comun al formării stelare, mai degrabă decât o caracteristică unică a Sistemului Solar”, a adăugat Will Rocha, astronom la Observatorul Leiden, care a contribuit la această descoperire.

Elementele de bază ale vieții, găsite cu Telescopul Webb

Rezultatele prezentate în această lucrare arată, de asemenea, existența unui procent mai mare de sulf decât a fost observat anterior, dar încă mai puțin decât era de așteptat pentru un nor de această mărime. Cercetătorii propun că sulful și ceilalți CHONS ar putea fi prinși nu doar în gheață, ci și în alte materiale, cum ar fi funinginea și rocile, și că proporțiile diferite ar putea crea planete diferite, conform IFL Science.

„Faptul că nu am observat toate aceste elemente CHONS așa cum ne așteptam, poate să indice faptul că acestea sunt blocate în materiale stâncoase sau funinginoase pe care nu le putem măsura. Asta ar putea permite o mai mare diversitate în compoziția de bază a planetelor terestre”, a explicat McClure.

Vă mai recomandăm și: 

Norii interstelari ar fi jucat un rol-cheie în formarea elementelor de bază ale vieții

Cât cântărește un nor?

O cantitate uriașă de hidrogen atomic, detectată în cea mai îndepărtată galaxie de până acum

Astronomii au descoperit stele neutronice masive care au trăit și murit într-o clipită

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme