Cum au reușit oamenii să dezvolte un creier atât de mare?

Un nou studiu a investigat comportamentul de căutare a hranei al copiilor într-o societate actuală și modul în care acesta influențează creierul.

Încă de la o vârstă fragedă, a existat o dezvoltare a abilităților de căutare a hranei în funcție de sex. Aceste noi descoperiri, combinate cu nivelul ridicat de partajare a hranei în societățile de furajare, susțin teoria capitalului încorporat, oferind o explicație pentru creierele substanțial mai mari ale oamenilor.

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Aptitudinile de căutare a hranei ar fi putut oferi oamenilor o aprovizionare mai stabilă cu energie și nutrienți, ceea ce ar fi permis, în cele din urmă, investiții mari de resurse în creier.

O dietă diversă și de înaltă calitate și o copilărie prelungită, cu suficient timp pentru a învăța abilități complexe de achiziționare a alimentelor, sunt considerate a fi factori evolutivi importanți care au determinat creierul nostru mare.

Oamenii au creierul de trei ori mai mare decât cel al altor specii de primate

Spre deosebire de dieta altor primate, cea umană se caracterizează printr-o varietate de alimente de înaltă calitate și greu de obținut, cum ar fi carnea și peștele, precum și tuberculii sau numeroase specii de nuci și omizi. Pentru a colecta aceste alimente, sunt necesare abilități complexe de căutare a hranei, care se crede că sunt dezvoltate de la o vârstă fragedă.

Pentru a înțelege mai bine modul în care oamenii învață aceste abilități de căutare a hranei, echipa internațională de cercetare a însoțit timp de un an, în Republica Congo, 27 de copii ai unei societăți moderne de căutători, BaYaka. Copiii încep să caute hrană în mod independent, în grupuri de colegi, încă de la vârsta de cinci ani.

Cercetătorii au investigat metodele de căutare a hranei, compoziția alimentară și cunoștințele botanice ale copiilor în timpul călătoriilor zilnice de căutare a hranei. Pe lângă observarea comportamentului, au efectuat și analize nutriționale ale alimentelor colectate.

Munca de teren a avut ca rezultat un set de date unic care conține 798 de ore de date de observație.

Diferențe între băieți și fete

Copiii BaYaka și-au petrecut o treime din timp căutând și achiziționând hrană. În jumătate din acest timp, ei au căutat independent de adulți și au arătat un nivel ridicat de autonomie, scrie EurekAlert.

„Am fost impresionat să văd cât de pricepuți erau copiii încă de la o vârstă foarte fragedă”, spune Jorin Veen, primul autor al lucrării. „Cea mai mare parte a hranei au fost fructele căzute, semințele și tuberculii, dar copiii s-au urcat și în copaci de 40 de metri înălțime pentru a colecta miere sau fructe, ceea ce poate fi un demers riscant”.

Rezultatele au relevat un debut timpuriu al specializării în abilitățile de căutare a hranei. Grupurile de căutare a hranei cu mai mulți băieți au fost mai predispuse să mănânce fructe și semințe, ceea ce necesită adesea abilități riscante de cățărare. Fetele erau mai predispuse să culeagă tuberculi decât băieții.

Studiul a fost publicat în Frontiers in Ecology and Evolution.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cel mai bătrân creier de vertebrată, descoperit din greșeală de paleontologi

O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile

Inhalarea gazelor de eșapament schimbă structura creierului, arată noi cercetări

Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut