Oamenii de știință au surprins formarea stelelor într-un nor vast de gaz și praf

Norii de gaz din regiunea Cygnus X, o regiune în care se formează stele, sunt compuși dintr-un nucleu dens de hidrogen molecular (H2) și un înveliș atomic. Aceste ansambluri de nori interacționează între ele în mod dinamic pentru a forma rapid noi stele.

Acesta este rezultatul observațiilor efectuate de o echipă internațională condusă de oameni de știință de la Institutul de Astrofizică al Universității din Köln și de la Universitatea din Maryland.

• Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
• Musculițele care zboară în jurul fructelor nu sunt muște de fructe. Cum să scăpăm de ele?

Până acum, nu era clar cum se desfășoară cu precizie acest proces. Regiunea Cygnus X este un vast nor luminos de gaz și praf la aproximativ 5.000 de ani lumină de Pământ. Folosind observații ale liniilor spectrale ale carbonului ionizat (CII), cercetătorii au arătat că norii s-au format acolo în decurs de câteva milioane de ani, ceea ce reprezintă un proces rapid după standardele astronomice. Rezultatele studiului sunt publicate în revista Nature Astronomy.

Noile descoperiri modifică percepțiile anterioare conform cărora acest proces specific de formare a stelelor este cvasi-static și destul de lent.

Regiunea Cygnus X este un nor luminos de gaz și praf

Procesul dinamic de formare observat acum ar explica, de asemenea, formarea stelelor deosebit de masive.

Comparând distribuția carbonului ionizat, a monoxidului de carbon molecular și a hidrogenului atomic, echipa a descoperit că învelișurile norilor de gaz interstelar sunt alcătuite din hidrogen și se ciocnesc între ele cu viteze de până la douăzeci de kilometri pe secundă.

„Această viteză mare comprimă gazul în regiuni moleculare mai dense, unde se formează stele noi, în principal masive. Am avut nevoie de observațiile CII pentru a detecta acest gaz, altfel întunecat”, a declarat dr. Schneider.

Observațiile arată pentru prima dată radiația slabă CII de la periferia norilor, care nu a putut fi observată înainte. Doar SOFIA și instrumentele sale sensibile au fost capabile să detecteze această radiație, scrie EurekAlert.

SOFIA a fost operat de NASA și de Centrul Aerospațial German (DLR) până în septembrie 2022. Observatorul era format dintr-un Boeing 747 transformat, cu un telescop încorporat de 2,7 metri.

Cygnus X se află la aproximativ 5.000 de ani lumină de Pământ

SOFIA a observat cerul din stratosferă (la peste 13 kilometri) și a acoperit regiunea infraroșie a spectrului electromagnetic, chiar dincolo de ceea ce pot vedea oamenii. Astfel, Boeing-ul a zburat deasupra celei mai mari părți a vaporilor de apă din atmosfera terestră, care altfel blochează lumina infraroșie. Acest lucru le-a permis oamenilor de știință să observe o gamă de lungimi de undă care nu este accesibilă de pe Pământ. Pentru rezultatele actuale, echipa a folosit receptorul upGREAT instalat pe SOFIA în 2015 de către Institutul Max Planck pentru Radioastronomie din Bonn și Universitatea din Köln.

Chiar dacă SOFIA nu mai este în funcțiune, datele colectate până în prezent sunt esențiale pentru cercetarea astronomică de bază, deoarece nu mai există un instrument care să cartografieze pe larg cerul în acest interval de lungimi de undă (de obicei, între 60 și 200 de micrometri).

Telescopul Spațial James Webb, aflat acum în activitate, observă în infraroșu la lungimi de undă mai mici și se concentrează pe zone mici din punct de vedere spațial. Prin urmare, analiza datelor colectate de SOFIA este în curs de desfășurare și continuă să ofere informații importante – și în ceea ce privește alte regiuni de formare a stelelor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O gaură neagră „fugară” a lăsat în urma sa o dâră de stele nou-născute

Dovada că până și stelele migrează! Ce au descoperit astronomii în galaxia Andromeda?

Cum sună una dintre cele mai spectaculoase stele din Calea Lactee? Ascultă AICI!

Primele stele din Univers ar fi cântărit de 100.000 de ori mai mult decât Soarele