O planetă „interzisă” pune sub semnul întrebării teoriile astronomilor

O echipă de astronomi coordonată de Shubham Kanodia de la Instituția Carnegie pentru Știință din Washington, D.C., SUA a descoperit un sistem planetar neobișnuit, în care o planetă gigantică gazoasă de mari dimensiuni orbitează în jurul unei mici stele pitice roșii numite TOI-5205. Descoperirile pun la îndoială ideile de până acum despre formarea planetelor.

Mai mici și mai reci decât Soarele nostru, piticele de tipul M sunt cele mai comune stele din galaxia noastră, Calea Lactee. Datorită dimensiunilor mici, aceste stele tind să fie pe jumătate mai fierbinți decât Soarele și mult mai roșii.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Aceste stele au luminozități foarte scăzute, dar durate de viață extrem de lungi. Deși piticele roșii găzduiesc, în medie, mai multe planete decât alte tipuri de stele mai masive, istoricul formării lor le face candidați improbabili pentru a găzdui giganți gazoși.

Planeta recent descoperită, numită TOI 5205b, a fost identificată pentru prima dată drept potențial candidat de către satelitul TESS (Transiting Exoplanet Survey Satellite) al NASA. Echipa lui Kanodia, din care fac parte Anjali Piette, Alan Boss, Johanna Teske și John Chambers de la Carnegie, a confirmat apoi natura sa planetară și a caracterizat-o cu ajutorul unei serii de instrumente și instalații terestre.

De ce nu ar trebui TOI 5205b să existe?

„Steaua gazdă, TOI-5205, are doar de patru ori mărimea lui Jupiter, dar a reușit cumva să formeze o planetă de mărimea lui Jupiter, ceea ce este destul de surprinzător!”, a spus Kanodia, specializat în studierea acestor stele, care cuprind aproape trei sferturi din galaxia noastră, dar care nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Un număr mic de giganți gazoși au fost descoperiți orbitând în jurul unor stele pitice M mai vechi. Dar până acum nu a fost descoperit niciun gigant gazos într-un sistem planetar în jurul unei pitice M de masă mică, precum TOI-5205.

Atunci când TOI 5205b, cu masa lui Jupiter, trece prin fața gazdei sale, blochează aproximativ șapte procente din lumina acesteia – unul dintre cele mai mari tranzite cunoscute ale unei exoplanete, scrie EurekAlert.

Din toate punctele de vedere, TOI-5205b este „o planetă interzisă”

Cea mai frecvent utilizată teorie a formării planetelor gazoase presupune ca aproximativ 10 mase terestre din acest material stâncos să se acumuleze și să formeze un nucleu stâncos masiv, după care acesta absoarbe rapid cantități mari de gaz din regiunile învecinate ale discului pentru a forma planeta gigantică pe care o vedem astăzi.

Intervalul de timp în care se întâmplă acest lucru este crucial.

„Existența lui TOI-5205b întinde ceea ce știm despre discurile în care se nasc aceste planete”, a explicat Kanodia. „La început, dacă nu există suficient material stâncos în disc pentru a forma nucleul inițial, atunci nu se poate forma o planetă gigantică gazoasă. Iar la sfârșit, dacă discul se evaporă înainte de formarea nucleului masiv, atunci nu se poate forma o planetă gigant gazoasă. Și totuși, TOI-5205b s-a format în ciuda acestor bariere de protecție. Pe baza înțelegerii noastre nominale actuale a formării planetelor, TOI-5205b nu ar trebui să existe; este o planetă interzisă”.

Echipa a demonstrat că adâncimea de tranzit foarte mare a planetei o face extrem de propice pentru observații viitoare cu Telescopul Spațial James Webb, care ar putea face lumină asupra atmosferei sale și ar putea oferi indicii suplimentare cu privire la misterul formării sale.

Studiul a fost publicat în The Astronomical Journal.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii au identificat patru tipuri diferite de arhitectură a sistemelor planetare

Iată cum ajuți planeta dacă te uiți la documentare despre natură

Blue Origin a obținut primul său contract interplanetar de la NASA

Astronomii sunt mai aproape de a înțelege cum s-a format planeta Mercur