Un studiu arată că niciun loc de pe Pământ nu mai este ferit de poluarea aerului

Un studiu realizat în premieră mondială a descoperit că pe Pământ nu mai există aproape niciun loc în care nivelurile de poluare a aerului să fie în mod constant sigure. 

Studiul, condus de Universitatea Monash din Australia, a constatat că doar 0,003% din populația lumii a fost expusă la niveluri scăzute de poluare a aerului în 2019. La nivel global, 70% din zile au depășit limitele de siguranță.

• Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în…
• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure

Poluarea aerului cauzează în jur de opt milioane de decese anual. Particulele minuscule, cunoscute drept PM_2.5, cu o lățime de 2,5 micrometri pot să invadeze căile respiratorii și vasele de sânge, provocând accidente vasculare cerebrale, cancer pulmonar și boli de inimă.

Lucrarea a fost publicată în The Lancet Planetary Health.

Regiunile cu cele mai înalte, respectiv cele mai scăzute niveluri de poluare atmosferică

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit pragul de siguranță pentru expunerea zilnică la PM_2.5 la 15 micrograme (μg)/m3. Între 2000 și 2019, media nivelului de poluare a aerului pe întreaga planetă a fost mai mult decât dublă față de acea limită de 32.8 µg/m^3.

Asia de Est a avut cea mai rea perioadă de poluare a aerului în timpul acestor două decenii, cu o expunere medie anuală de 50 µg/m³, urmată de Asia de Sud, cu 37,3 µg/m³ și Africa de Nord, cu 30 µg/m^3, potrivit Science Alert.   

Regiunile cu cel mai scăzut nivel de poluare atmosferică pe parcursul a două decenii au fost Australia și Noua Zeelandă, cu 8,5 µg/m³, alte regiuni din Oceania, cu 12,5 µg/m³ și America de Sud, cu 15,6 µg/m^3.

Poluarea atmosferică s-a diminuat în Europa și în America de Nord între 2000 și 2019, dar a crescut în Asia de Sud, Australia și Noua Zeelandă, America de Sud și în Caraibe.

Posibile cauze ale creșterii poluării aerului în unele regiuni ale lumii

Poluarea aerului a avut un model sezonier. În nordul Chinei și în nordul Indiei, utilizarea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor a creat un vârf al poluării aerului în timpul iernii. Dar modelul opus a fost observat pe coasta de est a Americii de Nord, unde particulele minuscule au atins un vârf în lunile de vară.

Este posibil ca incendiile de tufișuri și furtunile de praf legate de schimbările climatice să fi contribuit, de asemenea, la poluarea aerului în sud-estul Australiei în 2019, au declarat cercetătorii.

„Studiul aduce o înțelegere profundă asupra stării actuale a poluării aerului și a impactului său asupra sănătății umane”, a spus Yuming Guo, cercetător în domeniul calității aerului la Universitatea Monash.

Efectele asupra sănătății

Poluarea cu PM2.5 este creată atunci când arderea combustibililor fosili, gazele de eșapament ale mașinilor, focurile cu lemne, sobele cu gaz, incendiile de pădure sau furtunile de praf produc un cocktail de nitrați, carbon, sulfați, plumb și arsenic, care rămâne în aer.

Atunci când inspirăm particule minuscule, acestea trec prin mucoasa plămânilor. Acest lucru poate declanșa inflamații, agravând astmul și boala pulmonară obstructivă cronică.

Particulele toxice pot pătrunde în vasele de sânge, provocând inflamarea și restrângerea acestora, ceea ce declanșează accidente vasculare cerebrale la unele persoane.

Vă mai recomandăm și: 

Vești îngrijorătoare! Numărul microplasticelor de pe fundul mării s-a triplat în ultimii 20 de ani

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Gustul vinului nu mai este același din cauza schimbărilor climatice

Castorii accelerează schimbările climatice din Arctica. Fenomenul, observat din satelit