Test de cultură generală. Cum miroase Uranus?

Există foarte multe lucruri urât mirositoare în jurul lui Uranus. Norii din atmosfera superioară sunt compuși, în mare parte, din hidrogen sulfurat, molecula ce face ca ouăle stricate să miroasă atât de urât, sugerează un nou studiu. 

„Dacă un om ar coborî vreodată printre norii lui Uranus, el ar fi întâmpinat de condiții foarte neplăcute și urât mirositoare”, a declarat autorul principal al studiului, Patrick Irwin, de la Universitatea Oxford din Anglia, într-un comunicat.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

Irwin a adăugat că acest „pionier rătăcitor” va avea probleme și mai mari.

Voyager 2, singurul vizitator de până acum la Uranus

„Sufocarea și expunerea în atmosfera de minus 200 de grade Celsius, alcătuită preponderent din hidrogen, heliu și metan, își vor lua tributul cu mult înainte de miros”, a spus Irwin, potrivit Space.com.

Cercetătorii și-au pus mult timp întrebări despre norii care se ridică pe cerul lui Uranus, mai exact, dacă sunt dominați de gheață de amoniac, precum Jupiter și Saturn, sau de gheață de hidrogen sulfurat.

Răspunsul s-a dovedit a fi incert, deoarece este dificil să se facă observații cu detaliile necesare asupra îndepărtatului Uranus. Nu numai că Jupiter și Saturn sunt mai aproape de Pământ, dar au găzduit și misiuni orbitale dedicate.

Uranus a fost vizitat doar o singură dată, în ianuarie 1986, atunci când a avut loc un scurt survol al sondei Voyager 2 de la NASA.

Hidrogenul sulfurat, detectat în norii lui Uranus

Irwin și colegii săi au studiat aerul lui Uranus folosind Spectometrul de Câmp Integral în Infraroșu Apropiat (NIFS), un instrument aflat pe Telescopul Gemini North de 8 metri din Hawaii. NIFS a analizat cu atenție lumina solară reflectată de atmosferă chiar deasupra vârfurilor norilor lui Uranus și a observat semnătura hidrogenului sulfurat.

Norii lui Saturn sunt, mai degrabă, similari cu cei ai lui Uranus, au spus cercetătorii. Marea discrepanță dintre norii celor doi „giganți de gheață” și norii lui Jupiter și Saturn urmărește probabil mediile de formare a lumilor: Uranus și Neptun s-au unit mai departe de Soare decât cei doi giganți gazoși.

„În timpul formării Sistemului Solar, echilibrul dintre azot și sulf și, prin urmare, amoniacul și hidrogenul sulfurat recent detectat pe Uranus a fost determinat de temperatura și de locul de formare al planetei”, a declarat Fletcher.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Astronomy.

Vă mai recomandăm și: 

Primele imagini cu Saturn și inelele sale făcute de Telescopul Spațial James Webb

Un obiect asemănător unei planete, mai fierbinte decât Soarele, a doborât recordul de temperatură din Univers

Cercetătorii au detectat cea mai rapidă „stea fugară” din Calea Lactee

Astronomii au descoperit un gigant gazos cu o densitate mai mare decât cea a Pământului