Consumul global de băuturi zaharoase a crescut cu cel puțin 16% din 1990, arată un studiu

Decizia de a consuma o băutură cu zahăr este puternic influențată de locul în care locuiți, raportează cercetătorii de la Friedman School of Nutrition Science and Policy (SUA) într-un nou studiu. Deși o analiză a bazei de date alimentare globale pentru anii 1990, 2005 și 2018 a constatat că consumul global de băuturi zaharoase a crescut cu aproape 16% în perioada de 28 de ani studiată, aportul regional a variat foarte mult.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator
• Ar putea ficatul să dețină cheia unor tratamente mai bune pentru cancer?

Consumul global de băuturi zaharoase reprezintă o problemă de sănătate publică, deoarece a fost asociat la scară largă cu obezitatea și bolile cardiometabolice, care se numără printre principalele cauze de deces și de ani pierduți din cauza dizabilității la nivel global.

Multe orientări naționale recomandă limitarea zaharurilor adăugate la mai puțin de 5-10% din caloriile zilnice și, deoarece sucurile nu adaugă valoare nutrițională, unele țări taxează consumul pentru a-și ajuta rezidenții să atingă acest obiectiv.

Consumul global de băuturi zaharoase a crescut, dar nu peste tot la fel

Studiul de față este cel mai recent instantaneu al modului în care adulții din 185 de țări consumă băuturi îndulcite cu zahăr, în special: băuturi răcoritoare, băuturi energizante, sucuri de fructe, punch, limonadă și aguas frescas care conțin peste 50 de calorii per porție.

Aporturile au variat foarte mult în funcție de regiunea lumii. De exemplu, în 2018, o persoană a consumat în medie 2,7 porții de băuturi dulci pe săptămână, dar acest număr a variat de la 0,7 porții pe săptămână în Asia de Sud la 7,8 porții pe săptămână în America Latină și Caraibe, potrivit Medical Xpress.

S-a observat că aportul global este mai mare la bărbați față de femei și la tineri față de cei în vârstă, dar rolul educației și al rezidenței rurale/urbane a fost influențat mai mult de regiunea de origine. Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr a fost mai probabil în rândul adulților cu studii superioare comparativ cu cei fără astfel de studii în Africa Subsahariană, Asia de Sud și America Latină/Caraibe, în timp ce contrariul a fost observat în Orientul Mijlociu/Africa de Nord.

În general, unele dintre cele mai mari consumuri de băuturi dulci din lume au fost în rândul adulților urbani, cu studii superioare, din Africa Subsahariană (12,4 porții pe săptămână) și în America Latină/Caraibe (8,5 porții pe săptămână).

La nivel național, țările în care oamenii au consumat cel mai mare număr de porții de băuturi dulci pe săptămână au inclus Mexic (8,9), Etiopia (7,1), Statele Unite (4,9) și Nigeria (4,9), comparativ cu India, China și Bangladesh (0,2 fiecare).

Ce asocieri au găsit cercetătorii?

„Am fost impresionați de variațiile mari în funcție de regiunile lumii în 2018; că America Latină/Caraibe au avut cele mai mari aporturi în toate momentele, în ciuda unei scăderi generale în timp; și că Africa Subsahariană a avut cele mai mari creșteri în toate momentele”, spune autoarea dr. Laura Lara-Castor, doctorandă la programul de epidemiologie nutrițională și știință a datelor de la Școala Friedman.

„Aceste rezultate sugerează că este nevoie de mai multă muncă, în special în ceea ce privește intervențiile de succes, cum ar fi reglementările de marketing, etichetarea alimentelor și taxele”, spune ea.

Informațiile din Global Dietary Database, care adună sute de rezultate din sondaje despre ceea ce mănâncă și beau oamenii, au relevat și o relație între băuturile dulci și statutul socio-economic. Între 1990 și 2018, cea mai mare creștere a consumului a fost în Africa Subsahariană (+2,99; +81,9%).

Aporturile au crescut, apoi au scăzut în țările cu venituri mari; și au scăzut, apoi au crescut în America Latină/Caraibe; ambele revenind până în 2018 aproape la nivelurile din 1990. Alte regiuni ale lumii au avut creșteri mai modeste și mai constante de-a lungul timpului. Modele similare au fost observate în funcție de sex, vârstă, educație și zonă de reședință.

Deși studiul nu a identificat motivele acestor tendințe, cercetătorii presupun că schimbările în consumul global de băuturi zaharoase ar putea fi legat de eficiența tacticilor de marketing direcționate din industria alimentară și a sucurilor, asocierea dietelor occidentale cu statut ridicat, precum și accesul la apă.

„Sucul poate ajunge în cele mai îndepărtate locuri, iar în țările în care apa curată este mai puțin accesibilă, aceste băuturi ar putea fi singurul lucru disponibil de băut uneori”, spune Lara-Castor.

Consumul global de băuturi zaharoase, în ciuda eforturilor de a le reduce atractivitatea

„Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr a crescut în ultimele decenii, în ciuda eforturilor de a le reduce atractivitatea”, spune Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de nutriție la Școala Friedman.

„Unele populații sunt deosebit de vulnerabile, iar constatările noastre oferă dovezi pentru a informa necesitatea și proiectarea politicilor naționale și mai direcționate pentru a reduce consumul lor la nivel mondial”, continuă Mozaffarian.

Cercetătorii spun că este nevoie de mai multă muncă pentru a evalua consumul de băuturi dulci la copii și adolescenți, pentru a măsura impactul taxelor pe sucuri la nivel global și pentru a înțelege mai bine diferențele dintre subpopulațiile fiecărei țări. Echipa dorește, de asemenea, să exploreze modul în care alte băuturi dulci, cum ar fi laptele, cafeaua și ceaiurile, influențează obiceiurile de consum.

Vă recomandăm să citiți și:

Tensiuni în Marea Chinei de Sud: Anunțul făcut de Filipine

Matteo Messina Denaro, supranumit „ultimul naș” al mafiei siciliene, a murit

De ce a renunțat Lego la planul de a face jucării din sticle reciclate?

Ce i-a scris Kim Jong Un lui Xi Jinping după ce s-a întors din Rusia?