Viteza vântului pe Jupiter, măsurată cu Telescopul Foarte Mare din Chile

Un instrument proiectat pentru a studia exoplanetele și-a îndreptat atenția către vecinătatea noastră cosmică pentru a măsura viteza vântului pe Jupiter.

Folosind spectrograful ESPRESSO de pe Telescopul Foarte Mare (Very Large Telescope, VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din nordul Chile, cercetătorii au analizat schimbările în lumina reflectată de norii din atmosfera lui Jupiter. Prin măsurarea deplasării lungimii de undă a luminii reflectate, cercetătorii au putut calcula viteza vântului pe Jupiter în raport cu Pământul.

• Cum au trecut razele cosmice prin atmosfera Pământului acum 41.000 de ani?
• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator

„Aplicația exploratorie a acestei metode cu un instrument de ‘top’ precum ESPRESSO a avut un succes care deschide noi orizonturi în cunoașterea vecinătății noastre cosmice. Această lucrare afirmă fezabilitatea monitorizării sistematice a atmosferelor celor mai îndepărtate planete gazoase”, au afirmat oficialii.

Instrumentul ESPRESSO (Echelle SPectrograph for Rocky Exoplanets and Stable Spectroscopic Observations; tr. Spectrograful Echelle pentru Exoplanete Stâncoase și Observații Spectroscopice Stabile) este proiectat pentru a căuta exoplanete, adică planete din afara sistemului nostru solar. Obiectivul său principal este să studieze stelele îndepărtate și să caute schimbări în lumina stelelor care indică prezența unei exoplanete, explică Space.com.

Care este viteza vântului pe Jupiter?

În noul studiu, această tehnică, numită velocimetrie Doppler, i-a fost aplicată în schimb luminii reflectate de norii de pe Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. VLT a observat Jupiter timp de cinci ore în iulie 2019, concentrându-se pe zona ecuatorială, unde norii sunt mai înalți și mai luminoși, precum și pe benzi ecuatoriale nordice și sudice, unde norii sunt mai întunecați și mai calzi, aflați într-un strat mai profund al atmosferei. Măsurătorile au dezvăluit viteze ale vântului începând de la 60 și până la 428 de kilometri pe oră.

„Atmosfera lui Jupiter, la nivelul norilor vizibili de pe Pământ, conține amoniac, hidrosulfid de amoniu și apă, care formează benzi distincte roșii și albe”, a declarat autorul principal al studiului, Pedro Machado, de la Institutul de Astrofizică și Științe Spațiale (IA) al Facultății de Științe a Universității din Lisabona (Portugalia).

„Norii superiori, situați în zona de presiune de la 0,6 la 0,9 bari, sunt alcătuiți din gheață de amoniac. Norii de apă formează stratul cel mai dens și cel mai de jos și au cea mai puternică influență asupra dinamicii atmosferei”, a adăugat Machado.

Descoperirile lor, publicate în jurnalul Universe, aruncă lumină asupra fenomenelor atmosferice ale lui Jupiter, inclusiv asupra furtunilor puternice precum Marea Pată Roșie și curenții jet, și pot fi aplicate și pentru a studia alte gigante gazoase, precum Saturn.

Vă recomandăm să citiți și:

Sute de stele au dispărut fără urmă! Ce s-ar fi întâmplat cu ele?

O nouă teorie a materiei întunecate explică două enigme din astrofizică

Liniile fascinante de pe Marte sunt vedeta unor noi imagini de la NASA

Misiune învăluită în mister pe orbita Pământului! Avionul spațial X-37B al Statelor Unite, lansat la bordul unei rachete SpaceX