Nicolaus Copernicus, „părintele astronomiei moderne” și al Teoriei Heliocentrice

Astronom, cosmolog, matematician, preot din epoca Renașterii, polonezul Nicolaus Copernicus (1473 – 1543) este una dintre figurile cele mai influente ale istoriei lumii, cunoscut mai ales pentru modelul său heliocentric al sistemului solar care a contestat viziunea geocentrică predominantă a universului la acea vreme. Teoria heliocentrică a Sistemului Solar a dezvoltat și susținut ideea că Soarele se află în centrul Sistemului Solar, și nu Pământul, așa cum propunea teoria Geocentrismului, iar Pământul și celelalte planete se învârt în jurul acestuia.

În 1543, cu două luni înaintea morții sale, Nicolaus Copernicus a publicat De revolutionibus orbium coelestium, o lucrare considerată una dintre cele mai importante din istoria științei, în paginile căreia analizează modelul heliocentric al sistemului solar, înlocuindu-l, așa cum deja am menționat, cu modelul geocentric care fusese acceptat anterior și care era dominant încă din antichitate.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Copernic a dezvoltat teoria heliocentrică prin observarea atentă a mișcărilor corpurilor cerești și prin calcule matematice pentru a-și susține ipoteza. A propus că Soarele, și nu Pământul, se află în centrul sistemului solar, iar Pământul și celelalte planete orbitează în jurul acestuia, lucru ce a marcat o schimbare semnificativă în înțelegerea științifică și a pus bazele astronomiei moderne.

Copernic a studiat astronomia și astrologia

Nicolaus Copernicus s-a născut la 19 februarie 1473 în Torun, un oraș situat în partea central nordică a Poloniei, pe malul râului Vistula, într-o familie de negustori înstăriți. După moartea tatălui, avea să ajungă în grija unchiul său, un episcop respectat care i-a oferit lui Copernic cea mai bună educație din acea vreme, pregătindu-l pentru o carieră în dreptul canonic (bisericesc).

Copernic a studiat astronomia și astrologia în cadrul Universității din Cracovia, după care medicina și dreptul în Italia, acolo unde a locuit o scurtă perioadă de timp în casa lui Domenico Maria de Novara, astronom și profesor al Universității din Bologna.

După terminarea studiilor, și cu o diplomă de doctor în drept canonic în mână, Copernic a revenit în Polonia devenind administrator bisericesc și medic, în același timp dedicându-și timpul liber activitățiilor științifice, în special acelora legate de astonomie.

Un scurt tratat de astronomie numit Commentariolus

Până în 1514, scrie history.com, reputația lui Copernic de matematician, medic, astronom și chiar de intelectual versat în economie, devenise atât de mare, încât a fost consultat în probleme monetare, liderii bisericii apelând la cunoștințele lui în încercarea lor de a reforma calendarul iulian.

Nu se cunoaște data exactă, însă istoricii cred că între anii 1508 și 1514, Copernic a scris un scurt tratat de astronomie numit Commentariolus, lucrarea ce a stat la baza teoriei sale centrate pe Soare sau heliocentrice, „o abatere radicală de la înțelepciunea convențională a epocii sale”, care nu a fost publicată decât după moartea sa.

În tratat, Copernic a postulat corect ordinea planetelor cunoscute, inclusiv a Pământului, față de Soare și a estimat perioadele lor orbitale cu o precizie relativă.

Ideile lui Copernic au fost revoluționare, dar și controversate

„Pentru Copernic, teoria sa heliocentrică, în mod neașteptat, a creat la fel de multe probleme pe cât a rezolvat. De exemplu, se presupunea că obiectele grele vor cădea întotdeauna pe pământ, deoarece Pământul era centrul universului. De ce ar face acest lucru într-un sistem centrat pe Soare?”. (history.com)

Ideile lui Nicolaus Copernicus au fost nu doar revoluționare, dar și controversate și asta deoarece provocau cunoștințele unor figuri istorice importante și studii adânc înrădăcinate în cultura oamenilor, vechi de peste un mileniu. Comunitățile religioase și științifice ale vremii au fost cele care au reacționat cel mai vizibil.

Modelul geocentric fusese susținut de interpretări ale pasajelor biblice, iar orice contestare a acestui punct de vedere era considerată o provocare directă la adresa autorității religioase. În plus, teoria heliocentrică a lui Copernic contrazicea viziunea aristotelică asupra cosmosului, care era, de asemenea, acceptată în cadrul intelectual al vremii.

Argumentul revoluționar al lui Copernic

În Despre revoluțiile sferelor cerești, argumentul revoluționar al lui Copernicus potrivit căruia Pământul și planetele se învârt în jurul Soarelui l-a determinat să facă o serie de alte descoperiri astronomice majore. În timp ce se rotește în jurul soarelui, Pământul, a susținut el, se rotește zilnic în jurul axei sale. Pământul are nevoie de un an pentru a orbita în jurul Soarelui și, în acest timp, se clatină treptat pe axa sa, ceea ce explică precesiunea echinocțiilor.

Din cauza acestor probleme, Copernic a întârziat publicarea operei sale astronomice majore, De revolutionibus orbium coelestium libri vi, aproape toată viața sa. Deși fusese finalizată în jurul anului 1530, lucrarea a fost publicată abia în 1543, dar timp de decenii, Despre revoluțiile sferelor cerești a rămas necunoscută tuturor, cu excepția celor mai sofisticați astronomi. Majoritatea acestor oameni, deși admirau unele dintre argumentele lui Copernic, au respins baza heliocentrică a teoriei. Faptul că lucrarea sa nu a fost atât de populară la momentul publicării, l-a salvat pe Copernicus de acțiunile liderilor religioși indignați, aceștia condamnând mai târziu viziunea lui asupra universului și considerând-o drept erezie.

„Părintele astronomiei” a murit la 70 de ani

În 1616, Vaticanul a interzis lucrarea lui Copernic, dar la finalul secolului 17, datorită lucrărilor lui Isaac Newton în domeniul mecanicii celeste, teoria copernicană s-a răspândit rapid în țările necatolice, pentru ca la sfârșitul secolului al XVIII-lea viziunea omului de știință polonez asupra sistemului solar să devină aproape universal acceptată

Nicolaus Copernicus a murit la 70 de ani, la 24 mai 1543, în ceea ce este astăzi Frombork, Polonia. Copernic a fost îngropat într-un mormânt nemarcat, sub catedrala din Frombork, rămășițele sale, identificate cu ajutorul analizei ADN a craniului care corespundea cu ADN-ul găsit în firele de păr din paginile cărților pe care Copernicus le deținea, fiind înmormântate cum se cuvine abia în anul 2010.

În cadrul ceremoniei funerare, rămășițele astronomului au fost binecuvântate cu apă sfințită, înainte de a fi reîngropate, iar mormântul său a fost străjuit cu piatră funerară din granit negru decorată cu un model al sistemului solar, fiind amintit, post mortem, pentru contribuția sa științifică, cât și slujirea sa ca supus al bisericii.

„Înmormântarea de astăzi are o valoare simbolică prin faptul că este un gest de reconciliere între știință și credință”, spuna la acea vreme, Jacek Jezierski, un episcop local, susținător al lui Copernicus și, implicit, al teoriilor sale. „Știința și credința pot fi reconciliate”.

Munca lui Copernic a deschis calea pentru viitorii astronomi, precum Johannes Kepler și Galileo Galilei, care au dezvoltat și demonstrat în continuare modelul heliocentric.

Surse:

https://www.history.com/topics/inventions/nicolaus-copernicus

https://www.space.com/15684-nicolaus-copernicus.html

https://plato.stanford.edu/entries/copernicus/

https://starchild.gsfc.nasa.gov/docs/StarChild/whos_who_level2/copernicus.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Unele planete ar putea arăta ca niște „ochi uriași”, cred astronomii

Ce au detectat astronomii în cea mai veche galaxie spirală barată din Univers?

Astronomii au descoperit un vulcan uriaș pe Marte, în una dintre cele mai spectaculoase regiuni ale planetei

Ce au descoperit astronomii din Galați atunci când au studiat o stea din constelația Fecioara?