Telescopul Webb a detectat vremea de pe o exoplanetă aflată la 280 de ani-lumină depărtare

Instrumentele științifice de la bordul Telescopului Spațial James Webb al NASA sunt atât de sensibile încât pot să detecteze vremea de pe o exoplanetă aflată la 280 de ani-lumină distanță.

Folosind spectrometrul de lumină în infraroșu mijlociu al telescopului, o echipă internațională de oameni de știință a reușit să cartografieze vremea de pe o exoplanetă numită WASP-43 b, un gigant gazos din constelația Sextantul.

• Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, de ce câmpul magnetic al Pământului a avut un…
• Copiii și ecranele: Cât este prea mult și ce pot face părinții

Descoperirile lor sugerează că exoplaneta este acoperită de un strat gros de nori pe o parte, cer senin pe cealaltă parte și vânturi ecuatoriale care pot atinge viteze de până la 8.000 de kilometri pe oră; o imagine fascinant de detaliată, având în vedere distanțele uriașe implicate.

Telescopul Webb a putut vedea vremea de pe o exoplanetă

WASP-43 b își orbitează steaua gazdă la doar 2,1 milioane de kilometri, o distanță infimă de doar 1/25 din cea dintre Mercur și Soare, rezultând temperaturi superficiale arzătoare, care îi conferă clasificarea de „Jupiter fierbinte”, explică Futurism.

Aceasta este mult mai fierbinte decât orice alt gigant gazos cu care suntem familiarizați în propriul nostru sistem solar.

Exoplaneta a fost observată pentru prima dată în 2011 și a fost anterior observată de telescoapele spațiale Hubble și Spitzer ale NASA.

„Cu Hubble, am putut vedea clar că există vapori de apă pe partea de zi”, a declarat Taylor Bell, cercetător la Bay Area Environmental Research Institute și autor principal al unui studiu publicat în jurnalul Nature Astronomy.

O planetă „arzătoare”

„Atât Hubble, cât și Spitzer au sugerat că ar putea exista nori pe partea de noapte. Dar aveam nevoie de măsurători mai precise de la Webb pentru a începe cu adevărat să cartografiem temperatura, acoperirea cu nori, vânturile și compoziția atmosferică mai detaliată din jurul întregii planete”, a adăugat Bell.

Prin analizarea luminii în infraroșu mijlociu emisă de planetă, oamenii de știință au putut concluziona temperatura exactă: o temperatură arzătoare de 1.260 de grade Celsius pe partea de zi, suficient de fierbinte pentru a forja fier.

Folosind modele atmosferice tridimensionale, oamenii de știință au putut chiar să simuleze cum ar putea arăta atmosfera gigantului gazos.

„Prin observarea întregii orbite, am putut calcula temperatura diferitelor părți ale planetei pe măsură ce ajunge în vedere. Pe baza acestora, am putut construi o hartă aproximativă a temperaturii pe întreaga planetă”, a spus Bell.

Vă recomandăm să citiți și:

Din ce sunt făcute stelele? Răspunsul l-a dat Cecilia Payne Gaposchkin în 1925

Oamenii de știință vor să construiască „Zidul Morții” pe Lună

Telescopul Gemini a făcut o descoperire neașteptată despre stelele binare gigantice

Planeta Marte ar fi fost „locuibilă” în trecutul îndepărtat, a descoperit roverul Curiosity al NASA