Trăim sau nu într-o simulare? Mai mulți fizicieni dau verdictul!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un grup controversat de fizicieni susține că urmează să efectueze o serie de teste cuantice pentru a afla dacă trăim sau nu într-o simulare.

Universul în care trăim pare real, dar este destul de ciudat. În lumea cuantică, lucrurile devin și mai stranii. Unul dintre experimentele care i-au nedumerit pe fizicieni timp de aproape un secol este experimentul cu fante duble, pe care echipa intenționează să-l folosească pentru a testa dacă lumea este cu adevărat reală.

Când se luminează un ecran prin două fante, se creează un model de interferență, ceea ce demonstrează că lumina se comportă ca o undă. Dar dacă trimiți fotoni (sau electroni) individual, la final vei obține același model de interferență. Pare ca și cum un singur foton trece prin ambele fante simultan, comportându-se ca o undă care apoi colapsează.

Lucrurile devin și mai ciudate: dacă experimentele sunt configurate astfel încât să detecteze prin ce fantă a trecut fotonul, modelul de interferență nu mai apare. Fizicienii au propus numeroase explicații, de la teoria multiversului până la teoria undei pilot, dar toate sunt la fel de neobișnuite.

Trăim sau nu într-o simulare? Iată cum vor cercetătorii să testeze acest lucru?

Mecanica cuantică este complicată, dar este cea mai bună interpretare a lumii mici pe care o avem. Unii fizicieni cred că observația este crucială pentru colapsul funcției de undă, în timp ce alții cred că există o soluție fizică pe care încă nu o înțelegem.

O idee controversată, dar probabil incorectă, este că realitatea este o simulare și că o vedem doar atunci când ne este „redată”. În 2017, un grup de fizicieni a propus câteva metode pentru a testa această teorie, în lucrarea „On Testing the Simulation Theory”.

Ideea lor se bazează pe presupunerea că simularea are resurse limitate și nu simulează totul în Univers simultan, ci doar părțile observate de un „jucător” la un anumit moment, similar cu modul în care un joc video nu redă părțile care nu sunt vizibile pentru a economisi putere de calcul, explică IFL Science.

Pentru a afla dacă trăim sau nu într-o simulare, echipa sugerează să investigăm momentul în care informațiile devin disponibile pentru noi, observatorii. Dacă informațiile sunt accesibile doar în momentul observației, acest lucru ar putea indica faptul că sunt „redate” atunci, ceea ce ar susține ideea că trăim într-o simulare.

Două strategii

Echipa, condusă de Thomas Campbell, fost cercetător aplicat la NASA și la Departamentul Apărării al SUA, explică în lucrare că pot urma două strategii pentru a testa teoria simulării: să testeze momentul redării și să exploateze conflictele de consistență logică pentru a forța motorul de redare să creeze discontinuități în realitate.

Unul dintre experimentele propuse implică colectarea datelor pe două unități USB separate: una cu datele privind direcția fotonului și alta cu modelul de impact pe ecran. Apoi, se distruge la întâmplare unitatea USB cu datele despre direcție și se verifică dacă pe cealaltă unitate USB apar modele de undă doar atunci când datele despre direcție au fost distruse.

Deși ideea poate părea mai potrivită pentru ficțiunea științifică, echipa a strâns fonduri prin Kickstarter pentru a efectua experimentele. Testele sunt desfășurate la California State Polytechnic University (CalPoly), din SUA, și la o universitate canadiană care a dorit să rămână anonimă, potrivit unui comunicat de presă.

Campbell a declarat că dacă toate cele cinci experimente dau rezultatele așteptate, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării înțelegerea convențională a realității și ar putea dezvălui legături profunde între conștiință și cosmos.

Deși rezultatele experimentelor sunt așteptate cu interes, interpretarea lor va fi deschisă, la fel ca toate celelalte rezultate ciudate ale experimentelor cuantice. Mecanica cuantică este bizară, iar mulți au ajuns la concluzii exagerate gândindu-se la experimente precum cel cu fante duble sau la experimente de gândire precum „pisica lui Schrödinger”.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce ne este foame chiar și după ce mâncăm mult?

Un studiu contestă teoria acceptată privind formarea continentelor Pământului

Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au folosit tehnologia de cutremure pentru a măsura apa din subteran?

Un studiu confirmă că efortul mintal este asociat cu sentimente neplăcute