Creierul uman împarte ziua în capitole. Dar de ce și cum?

Momentul în care o persoană pășește de pe stradă într-un restaurant, de exemplu, declanșează mintal un nou „capitol” al zilei, ceea ce provoacă o schimbare majoră în activitatea creierului. De ce creierul uman împarte ziua în capitole și cum o face?

Aceste schimbări au loc pe tot parcursul zilei, pe măsură ce oamenii întâlnesc noi medii, cum ar fi ieșirea la prânz, participarea la un meci de fotbal sau pregătirea pentru o seară în fața televizorului. Dar de ce creierul uman împarte ziua în capitole pe care le putem înțelege și ni le putem aminti separat?

• Ce se întâmplă cu studenții care folosesc social media mai mult de 16 ore pe săptămână?
• Un nou studiu a găsit o legătură între băuturile zaharoase și anxietate la tineri

Aceasta este întrebarea la care a încercat să răspundă un studiu publicat în jurnalul Current Biology.

Echipa de cercetare, condusă de Christopher Baldassano, profesor asociat de psihologie, și Alexandra De Soares, fostă membră a laboratorului său, a obținut rezultate interesante.

Creierul uman împarte ziua în capitole

Cercetătorii au vrut să înțeleagă mai bine ce anume face creierul să traseze o limită între evenimentele pe care le întâlnim, înregistrându-le drept un nou „capitol” al zilei. O posibilitate este că aceste capitole noi sunt cauzate în întregime de schimbări mari în mediul unei persoane, cum ar fi atunci când intrăm într-un restaurant, trecând din exterior în interior.

O altă posibilitate este că aceste noi capitole sunt determinate de scenarii interne pe care creierul nostru le scrie pe baza experiențelor trecute și că schimbările mari din mediu ar putea fi ignorate de creier dacă nu sunt relevante pentru prioritățile și obiectivele noastre actuale.

Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au dezvoltat un set de 16 narațiuni audio, fiecare durând aproximativ 3-4 minute. Fiecare narațiune avea loc într-una dintre patru locații (un restaurant, un aeroport, un magazin alimentar și o sală de curs) și trata una dintre patru situații sociale (o despărțire, o cerere în căsătorie, o afacere și o întâlnire romantică), scrie Medical Xpress.

Ce anume influențează aceste capitole?

Cercetătorii au descoperit că modul în care creierul uman împarte ziua în capitole depinde de ceea ce contează în acel moment pentru persoana respectivă și de lucrurile la care aceasta este atentă. De exemplu, când ascultau o poveste despre o cerere în căsătorie într-un restaurant, cortexul prefrontal al participanților organiza de obicei povestea în funcție de evenimente legate de cererea în căsătorie, culminând cu „da”-ul final.

Dar cercetătorii au constatat că puteau influența modul în care cortexul prefrontal organiza povestea dacă le cereau participanților să se concentreze pe detaliile legate de comenzile de mâncare ale cuplului. Pentru participanții care au fost instruiți să se concentreze asupra acestor detalii, momentele precum comandarea felurilor de mâncare deveneau capitole esențiale ale poveștii.

„Am vrut să punem la încercare teoria conform căreia schimbările bruște ale activității cerebrale atunci când începem un nou capitol al zilei sunt cauzate doar de schimbări bruște în lume, că creierul nu face nimic interesant atunci când creează capitole noi, ci doar răspunde pasiv la schimbări ale intrărilor senzoriale”, a spus Baldassano.

„Cercetările noastre au arătat că nu este așa: creierul organizează în mod activ experiențele noastre de viață în fragmente care sunt semnificative pentru noi”, explică cercetătorul.

Atenție la detalii!

Cercetătorii au măsurat locurile în care creierul crea capitole noi atât prin examinarea scanărilor RMN pentru a identifica noi activități cerebrale, cât și cerându-i unui alt grup de participanți să apese un buton pentru a indica când credeau că începe o nouă parte a poveștii.

Oamenii de știință au descoperit că creierul împărțea poveștile în capitole separate în funcție de perspectiva la care erau atenți participanții și nu doar în scenariul cererii în căsătorie la restaurant: o persoană care auzea o poveste despre o despărțire într-un aeroport putea, dacă era îndemnată să fie atentă la detalii legate de experiența din aeroport, să înregistreze capitole noi pe măsură ce trecea prin securitate și ajungea la poartă.

Aceste descoperiri sugerează că detaliile la care participanții au fost instruiți să fie atenți influențau ceea ce creierul lor percepea ca fiind un nou capitol în poveste.

Înțelegerea modului în care creierul uman împarte ziua în capitole, un proiect de suflet

În continuare, cercetătorii speră să investigheze impactul pe care îl au așteptările asupra memoriei pe termen lung. O parte din acest studiu a inclus să i se ceară fiecărui participant să spună tot ce își amintea despre fiecare poveste. Cercetătorii sunt încă în proces de analizare a datelor pentru a înțelege modul în care perspectiva pe care au fost rugați praticipanții să o adopte în timp ce ascultau povestea le schimbă modul în care își amintesc acea poveste.

Acest studiu face parte dintr-un efort continuu în domeniu de a construi o teorie cuprinzătoare despre modul în care experiențele din viața reală sunt împărțite în amintiri de evenimente. Rezultatele sugerează că cunoștințele și așteptările anterioare sunt un ingredient cheie în modul în care funcționează acest sistem cognitiv.

Baldassano a descris acest studiu ca fiind un proiect de suflet.

„Urmărirea tiparelor de activitate din creier pe o perioadă de timp este o mare provocare care necesită utilizarea unor instrumente complexe de analiză. Folosirea unor povești pline de semnificație și a unor modele matematice pentru a descoperi ceva nou despre cogniție este exact genul de cercetare neconvențională din laboratorul meu de care sunt cel mai mândru și entuziasmat”, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Apneea ar putea fi tratată cu un medicament pentru epilepsie

Ce au descoperit cercetătorii în creierul oamenilor care suferă de depresie?

Dozele mari de medicamente ADHD pot provoca efecte secundare grave, avertizează un studiu

Test de cultură generală. Care este diferența dintre stop cardiac și infarct miocardic?