Doi sateliți ESA și NASA și-au unit forțele și au măsurat calota glaciară din Groenlanda

Oamenii de știință au dezvăluit primele măsurători cu topirea calotei glaciare din Groenlanda efectuate cu două misiuni ESA și NASA: CryoSat și ICESat-2.

Ambele misiuni satelitare au la bord altimetre (instrumente care măsoară altitudinea), însă folosesc tehnologii diferite pentru a realiza măsurătorile. CryoSat folosește un sistem radar pentru a stabili înălțimea suprafeței Pământului, în timp ce ICESat-2 folosește un sistem de lasere pentru aceeași sarcină, transmite un comunicat al Agenției Spațiale Europene (ESA).

• Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai…
• Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu

Semnalele radar pot trece prin nori, dar și prin calota glaciară, astfel că acestea trebuie să fie ajustate pentru a compensa pentru acest efect. Semnalele cu laser, pe de altă parte, reflectă de pe suprafață însă nu pot efectua înregistrări atunci când sunt prezenți norii. Astfel, cele două misiuni ESA și NASA se completează una pe cealaltă, iar reunirea măsurătorilor de la ambele reprezintă „Sfântul Graal pentru știința polară”.

Cât a pierdut din grosime calota glaciară din Groenlanda?

Acum, un studiu al cercetătorilor de la Centrul pentru Observație și Modelară Polară din Regatul Unit (CPOM), publicat în Geophysical Research Letters, arată că măsurătorile reunite cu topirea calotei glaciare din Groenlanda făcute cu CryoSat și ICESat-2 au avut o marjă de eroare de 3%, ceea ce confirmă că cei doi sateliți pot fi combinați cu succes pentru a produce o estimare mai precisă cu topirea gheții. De asemenea, rezultatele mai arată că, dacă una dintre misiuni ar eșua, cealaltă ar putea să continue cu succes să măsoare schimbările din gheața polară.

Între anii 2010 și 2023, calota glaciară din Groenlanda a pierdut în medie 1,2 metri din grosime. Totuși, schimbări mult mai mari au avut loc în zona de ablație a calotei, acolo unde topirea din timpul verii depășește cantitatea de zăpadă căzută pe timpul iernii. Acolo, calota a pierdut 6,4 metri din grosime.

Topirea calotei glaciare din Groenlanda are efecte profunde asupra lumii

Cea mai mare pierdere s-a produs la ghețarii Sermeq Kujalleq și Zachariae Isstrøm, de 67 metri și respectiv 75 de metri de gheață.

Astfel, calota glaciară s-a micșorat cu 2.347 de kilometri cubi în decurs de 13 ani, ceea ce este similar cu cantitatea de apă din Lacul Victoria din Africa. Cele mai mari schimbări au avut loc în 2012 și 2019, atunci când calota glaciară a pierdut mai bine de 400 de kilometri cubi din cauza topirii extreme din acei ani.

Topirea calotei glaciare din Groenlanda are efecte profunde asupra circulației oceanice și a tiparelor meteorologice de la nivel global. Aceste schimbări au consecințe asupra ecosistemelor și comunităților din toată lumea.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință de la NASA au găsit tunelurile unui „oraș secret” sub gheața din Groenlanda

Adevărata amenințare a schimbărilor climatice, descoperită în fosile din Groenlanda

Scandinavia s-ar fi „născut” din Groenlanda, indică un nou studiu geologic

Ce au descoperit cercetătorii în rocile din Groenlanda, vechi de 3,7 miliarde de ani?