Cât de adevărat este că geniile sunt mai dezordonate?

Este adevărat că persoanele geniale sunt mai dezordonate? Cercetările sugerează că un birou dezordonat are avantajele sale, dar la fel și unul ordonat.

Un mediu de lucru în stil Mary Kondo poate indica un nivel mai ridicat de generozitate și conștiinciozitate, în timp ce o atitudine mai relaxată față de ordine ar putea stimula creativitatea și gândirea inovatoare. Cel puțin, aceasta a fost concluzia unui studiu publicat în Psychological Science în 2013.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

„Studiile anterioare au arătat că un mediu curat îi determină pe oameni să se comporte mai bine: să nu comită infracțiuni, să nu arunce gunoi pe jos și să fie mai generoși. Noi am descoperit, însă, că și un spațiu dezordonat poate avea efecte extrem de valoroase”, a declarat Kathleen Vohs, cercetătoare în psihologie la Universitatea din Minnesota (SUA).

Persoanele geniale sunt mai dezordonate?

Este adevărat că persoanele geniale sunt mai dezordonate? Pentru a afla, Vohs și echipa sa au realizat o serie de experimente în două tipuri de birouri: unul curat și organizat, celălalt dezordonat și aparent haotic. Participanții din primul mediu s-au dovedit mai dispuși să doneze bani pentru caritate și au ales mai des gustări sănătoase. Pe de altă parte, cei din mediul dezordonat au venit cu idei mai interesante și mai creative atunci când li s-a cerut să găsească noi utilizări pentru o minge de ping-pong.

Dacă un birou ordonat îi încurajează pe oameni să urmeze regulile și să joace „în siguranță”, un spațiu haotic ar putea inspira „eliberarea de convenții” și stimularea unor idei inovatoare, a concluzionat Vohs.

Minimalismul ar putea împiedica creativitatea

„Lumea muncii este obsedată de cultivarea inovației și a creativității, dar studiul nostru sugerează că mișcarea minimalistă ar putea împiedica aceste procese. Deși ordinea are, fără îndoială, beneficiile ei, spațiile prea curate ar putea fi prea convenționale pentru a lăsa inspirația să curgă liber”, a scris cercetătoarea într-un articol pentru The New York Times Sunday Review.

De-a lungul anilor, cercetătorii au corelat o serie de trăsături și obiceiuri cu nivelul de inteligență. Un simț al umorului mai întunecat, sensibilitatea la sunetele de mestecat, preferința pentru pisici în detrimentul câinilor, toate au fost legate de creativitate și IQ ridicat. La fel și pasiunea pentru sport, dar și tendința de a fi mai leneș, o contradicție care ne face să privim aceste studii cu o doză de scepticism.

Dar să revenim la birouri. Albert Einstein, Steve Jobs și Mark Twain erau cunoscuți pentru birourile lor pline de lucruri, reamintește IFL Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii spun că trebuie să schimbăm definiția dislexiei

Cercetătorii au folosit ultrasunete focalizate pentru a micșora tumorile de prostată fără intervenție chirurgicală

Medicamentele pentru diabet sunt promițătoare pentru tratarea sănătății mintale

Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență