Un nou studiu sugerează că antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la persoanele care suferă de demență. Totodată, anumite medicamente par a fi mai puțin dăunătoare decât altele, ceea ce i-ar putea ajuta pe medici să ia decizii mai bune privind tratarea pacienților.
Aceste concluzii au fost publicate în BMC Medicine.
Antidepresivele sunt adesea prescrise pentru a ameliora simptome precum anxietatea, depresia, agresivitatea și tulburările de somn la persoanele cu demență. Cu toate acestea, un nou studiu observațional, bazat pe datele din Registrul Suedez al Demenței (SveDem), indică faptul că antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență.
Cercetarea a analizat datele a 18.740 de pacienți, dintre care aproximativ 23% au fost tratați cu antidepresive. În total, au fost înregistrate 11.912 prescripții de antidepresive, dintre care 65% au fost inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI).
„Simptomele depresive pot atât să accelereze declinul cognitiv, cât și să afecteze calitatea vieții, așa că este esențial să fie tratate. Rezultatele noastre îi pot ajuta pe medicii și pe profesioniștii din domeniul sănătății să aleagă antidepresivele cele mai potrivite pentru pacienții cu demență”, explică Sara Garcia Ptacek, cercetătoare la Institutul Karolinska (Suedia) și autoare principală a studiului.
Echipa de cercetători de la Institutul Karolinska și de la Spitalul Universitar Sahlgrenska din Göteborg (Suedia) a monitorizat evoluția cognitivă a pacienților în timp, comparând atât grupurile care au primit tratament, cât și pe cele netratate, precum și efectele diferitelor tipuri de antidepresive.
Deși nu s-a stabilit cu certitudine dacă declinul cognitiv este cauzat direct de medicamente sau de simptomele depresiei, cercetătorii au observat o asociere clară între utilizarea antidepresivelor și progresia demenței. De asemenea, studiul evidențiază diferențe între diverse tipuri de medicamente. Dintre SSRI-uri, escitalopramul a fost asociat cu cel mai rapid declin cognitiv, urmat de citalopram și sertralină.
Pe de altă parte, mirtazapina, un antidepresiv cu un mecanism de acțiune diferit, a avut un impact cognitiv mai redus în comparație cu escitalopramul.
Cercetătorii intenționează să investigheze în continuare dacă anumite grupuri de pacienți, de exemplu, cei cu tipuri specifice de demență sau cu anumiți biomarkeri, răspund mai bine sau mai prost la diverse antidepresive.
„Obiectivul nostru este să identificăm aceste subgrupuri pentru a oferi îngrijiri mai personalizate pacienților cu demență”, concluzionează Ptacek, citată de Medical Xpress.
Planta Bacopa, cel mai nou leac pentru memorie. Cât de eficientă este de fapt?
A fost descoperit încă un efect terapeutic al laptelui matern
Dieta cu 30 de plante pe săptămână: cât de sănătoasă este cu adevărat?
Ouăle sunt sau nu bune pentru sănătate? Iată ce spune știința!