Test de cultură generală. De unde vine plasticul?

Plasticul este peste tot în jurul nostru: în mașinile pe care le conducem, în tehnologia pe care o folosim și chiar în hainele pe care le purtăm. Este un material care a revoluționat societatea și a făcut posibil stilul de viață modern în atât de multe feluri. Dar de unde vine plasticul?

De unde vine plasticul? Denumirea de „plastic” provine din cuvântul grecesc „plastikós”, care înseamnă „ceva ce poate fi modelat sau format”. Este un termen general care desemnează o gamă largă de materiale sintetice obținute din materii prime naturale. De fapt, utilizarea materialelor plastice naturale datează de mii de ani: populațiile mesoamericane foloseau plastic natural extras din arbori pentru a fabrica mingi de cauciuc acum aproximativ 3.500 de ani!

• Shoturile cu ghimbir, remediu-minune sau doar un trend scump?
• O gaură neagră supermasivă colosală tocmai „s-a dat de gol” singură în spațiul îndepărtat

Înainte de a deveni materialul omniprezent pe care îl cunoaștem astăzi, plasticul a trecut printr-o transformare semnificativă de la un produs strict natural la unul creat sintetic și produs la scară largă.

De unde vine plasticul?

Majoritatea tipurilor de plastic pe care le întâlnim zi de zi provin din resurse oferite de natură, dar care au fost supuse unor procese industriale complexe. Totul începe cu extracția materiilor prime precum petrolul brut și gazele naturale, fie din oceane, fie din formațiuni de roci. Aceste resurse sunt principalele surse pentru producerea plasticului sintetic, oferind o alternativă mai ieftină la plasticul obținut din plante.

După extracție, aceste materii prime sunt transformate printr-un proces chimic care generează etan și propan, două gaze organice considerate „cărămizile de bază” ale plasticului. Acest proces are loc, de obicei, în rafinării.

Ulterior, în etapa de „cracare”, etanul și propanul sunt descompuse în molecule mai mici, rezultând etilenă și propenă. Aceste molecule, numite monomeri, sunt combinate pentru a forma lanțuri polimerice – structurile fundamentale ale plasticului.

În procesul de „polimerizare”, etilena și propena sunt transformate în rășini plastice precum polietilena și polipropilena, cu ajutorul unui catalizator. Acesta este un pas esențial, deoarece acum materialele pot fi modelate sub diverse forme folosind căldură și presiune, explică Plastics for Change.

După acest proces, rășinile sunt topite, răcite și transformate în mici granule de plastic, cunoscute sub numele de „nurdles”. Aceste granule sunt apoi transportate către fabrici, unde sunt încălzite și modelate în diverse produse din plastic, care ajung ulterior pe rafturile magazinelor, gata să fie cumpărate și utilizate.

Un proces care necesită foarte multă energie

Poate că nu ne gândim des la asta, dar producerea plasticului necesită cantități uriașe de energie și resurse. Un studiu publicat în revista Environmental Research Letters arată că pentru fabricarea unei singure sticle PET de un litru sunt necesari aproximativ doi litri de apă și patru milioane de jouli de energie, echivalentul energiei necesare pentru a alimenta o casă timp de patru zile. În plus, fiecare tonă de plastic produs generează trei tone de dioxid de carbon.

Dar nu trebuie să ne panicăm. Dacă acea sticlă PET ar fi fabricată din plastic reciclat în loc de plastic nou, consumul de energie și resurse ar fi considerabil redus. Fiecare etapă eliminată din procesul inițial de fabricație înseamnă o economie semnificativă.

Acesta este motivul pentru care reciclarea este atât de importantă: în loc să aruncăm plasticul, putem contribui la reutilizarea resurselor și la reducerea deșeurilor. Așadar, data viitoare când vrei să arunci o sticlă de plastic, gândește-te la timpul, energia și resursele investite în producerea ei. Alege să o reciclezi și inspiră-i și pe ceilalți să facă același lucru!

Vă recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată în istorie, oamenii pot folosi GPS pe Lună

O tehnologie revoluționară promite să facă realitatea virtuală mai… reală

Un aliaj superelastic care funcționează la temperaturi extreme ar putea ajuta în explorarea spațiului

Oamenii de știință au dezvoltat o formă bizară de gheață cosmică