Cercetătorii au realizat prima observație directă cu un semnal seismologic bizar care a zguduit Pământul în 2023

În septembrie 2023, a fost observat un semnal seismologic global bizar, care apărea la fiecare 90 de secunde, timp de nouă zile – și care s-a repetat o lună mai târziu. Aproape un an mai târziu, două studii științifice au propus că aceste anomalii seismice au fost cauzate de două mega-tsunamiuri declanșate într-un fiord izolat din estul Groenlandei, generate de două alunecări masive de teren provocate de topirea unui ghețar anonim.

Se crede că valurile au devenit captive în sistemul de fiorduri, formând unde staționare (sau seiche-uri) care au oscilat înainte și înapoi, provocând semnalele misterioase.

Până acum, nu existau observații directe ale acestor seiche-uri care să confirme teoria. Nici măcar o navă militară daneză care a vizitat fiordul la trei zile după primul eveniment seismologic nu a detectat valul ce zguduia Pământul.

În noul studiu, cercetătorii de la Oxford au folosit tehnici de analiză inovatoare pentru a interpreta datele de altimetrie satelitară – care măsoară înălțimea suprafeței Pământului (inclusiv a oceanului) prin înregistrarea timpului necesar unui impuls radar pentru a călători de la satelit la suprafață și înapoi.

Până acum, altimetrele satelitare convenționale nu puteau detecta valul din cauza intervalelor lungi dintre observații, scrie EurekAlert.

Studiul a utilizat datele noului satelit Surface Water and Ocean Topography (SWOT), lansat în decembrie 2022 pentru a cartografia înălțimea apei pe 90% din suprafața Pământului.

Un semnal seismologic global bizar

Inima satelitului SWOT este instrumentul de ultimă generație Ka-band Radar Interferometer (KaRIn), care folosește două antene montate pe un braț de 10 metri aflat de o parte și de alta a satelitului.

Aceste antene lucrează împreună pentru a triangula semnalele de întoarcere ale impulsurilor radar, permițând măsurători extrem de precise (rezoluție de până la 2,5 metri) ale nivelului apei, pe o fâșie lată de 50 km.

Folosind datele KaRIn, cercetătorii au creat hărți de altitudine ale fiordului din Groenlanda la diverse momente după cele două tsunamiuri. Acestea au arătat pante clare de traversare a canalului, cu diferențe de înălțime de până la doi metri. Esențial, pantele se formau în direcții opuse, demonstrând că apa se mișca în interiorul canalului.

Pentru a-și confirma teoria, cercetătorii au legat aceste observații de mici mișcări ale scoarței terestre măsurate la mii de kilometri distanță.

„Schimbările climatice dau naștere unor extreme nemaivăzute”

Această legătură le-a permis să reconstruiască specificațiile undei, chiar și pentru perioadele care nu au fost observate de satelit. De asemenea, au reconstruit condițiile meteorologice și mareice, confirmând că observațiile nu puteau fi cauzate de vânturi sau maree.

„Schimbările climatice dau naștere unor extreme nemaivăzute până acum. Aceste extreme evoluează cel mai rapid în zone izolate, precum Arctica, unde capacitatea noastră de a le măsura cu senzori fizici este limitată. Acest studiu arată cum putem valorifica tehnologiile de ultimă generație în observarea Pământului pentru a studia aceste fenomene”, a explicat autorul principal, Thomas Monahan, de la Universitatea Oxford.

„SWOT schimbă regulile jocului în studiul proceselor oceanice din regiuni precum fiordurile, acolo unde sateliții anteriori aveau dificultăți să observe.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Undele seismice generate de furtuni intense pot străbate miezul Pământului

Val seismic în Chile. 160 de cutremure în doar două ore

Unde seismice care călătoresc prin nucleul marțian au fost detectate în premieră

”Seismograful invers” care poate fi folosit pentru a stabili riscul de seisme al unei regiuni