Boala Parkinson este asociată în mod tradițional cu afectarea neurologică la nivelul creierului, cauzată de o scădere drastică a producției de dopamină. Însă un nou studiu sugerează că boala ar putea debuta într-o zonă neașteptată a corpului: rinichii.
Conducerea studiului a fost realizată de o echipă de la Universitatea Wuhan din China, iar cercetarea s-a concentrat în special pe proteina alfa-sinucleină (α-Syn), strâns legată de Parkinson.
Atunci când producția acesteia este dereglată și se formează aglomerări de proteine anormale, funcționarea creierului este afectată, scrie ScienceAlert.
Descoperirea esențială este că aceste aglomerări de α-Syn pot apărea nu doar în creier, ci și în rinichi. Cercetătorii consideră că aceste proteine anormale ar putea chiar să călătorească de la rinichi spre creier, jucând un rol în declanșarea bolii.
Studiul a inclus numeroase teste, analizând comportamentul α-Syn la șoareci modificați genetic, precum și țesuturi umane – inclusiv probe de la persoane cu boala Parkinson și cu boală cronică de rinichi.
Echipa a descoperit acumulări anormale de α-Syn în rinichii a 10 din 11 persoane cu Parkinson sau alte forme de demență asociate cu corpii Lewy (un tip comun de agregare a proteinei α-Syn).
Într-un alt set de probe, defecte similare ale proteinelor au fost identificate la 17 din 20 de pacienți cu boală cronică de rinichi – chiar dacă aceștia nu prezentau semne de tulburări neurologice. Acest fapt susține ipoteza că rinichii ar putea fi locul unde aceste proteine dăunătoare încep să se acumuleze, înainte de a afecta creierul.
Testele pe animale au susținut aceste ipoteze. Șoarecii cu rinichi sănătoși au eliminat aglomerările de α-Syn injectate, dar la cei cu rinichi disfuncționali, proteinele s-au acumulat și în cele din urmă s-au răspândit în creier. În experimentele în care nervii dintre creier și rinichi au fost secționați, răspândirea nu a mai avut loc.
Cum proteinele α-Syn pot circula și prin sânge, cercetătorii au testat și acest aspect. Au constatat că o reducere a α-Syn din sânge ducea și la mai puține leziuni cerebrale, un alt factor important de luat în considerare.
Totuși, studiul are anumite limite. Numărul persoanelor de la care s-au prelevat probe de țesut a fost relativ mic, iar deși șoarecii sunt modele utile pentru studii pe oameni, nu se poate garanta că aceleași procese apar identic și la oameni.
Cu toate acestea, descoperirile sunt promițătoare și pot fi explorate în continuare, eventual contribuind la dezvoltarea unor tratamente noi pentru Parkinson și alte boli neurologice asociate.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature Neuroscience.
Ceara din urechi, indicator timpuriu al bolii Parkinson
Felul în care o persoană vorbește ar putea dezvălui dacă va avea Parkinson
Cazurile de Parkinson s-ar putea dubla la nivel mondial până în 2050
Oamenii de știință au descoperit genele din creier legate de Parkinson și ADHD