Unele planete sunt capabile să-și formeze propriile sisteme, chiar și fără stele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetări noi realizate de Universitatea din St Andrews (Scoția) au descoperit că planetele gigantice, care plutesc liber în spațiu, au potențialul de a forma propriile lor mini-sisteme planetare, fără să fie nevoie de o stea.

Într-un studiu publicat pe platforma arXiv, cercetătorii au folosit observații de la Telescopul Spațial James Webb (JWST) pentru a investiga obiecte tinere, izolate, cu mase de 5–10 ori mai mari decât masa lui Jupiter.

Aceste obiecte sunt similare planetelor gigantice ca proprietăți, dar spre deosebire de acestea, nu orbitează în jurul unei stele, ci plutesc libere în spațiu.

Aceste planete plutitoare sunt greu de observat, deoarece sunt foarte slabe din punct de vedere luminos și emit mai ales în infraroșu. Cu toate acestea, ele ar putea oferi răspunsuri esențiale în astrofizică. Cercetările actuale sugerează că ele sunt cele mai ușoare obiecte formate ca stelele, prin colapsul unor nori gazoși uriași.

Spre deosebire de stele, ele nu acumulează suficientă masă pentru a iniția reacții de fuziune în nucleu. În teorie, este posibil ca unele să se fi format inițial ca planete în jurul unei stele și apoi să fi fost expulzate din sistemele lor natale, scrie Phys.org.

Aceste planete plutitoare sunt greu de observat

Cercetătorii de la Școala de Fizică și Astronomie, împreună cu co-autori din SUA, Italia, Irlanda, Anglia și Portugalia, au observat opt dintre aceste obiecte – toate foarte tinere – pentru a le studia stadiile incipiente.

Ei au utilizat două instrumente de la bordul Telescopului Spațial James Webb, cel mai mare telescop spațial construit vreodată, echipat cu instrumente infraroșu extrem de sensibile. Observațiile spectroscopice detaliate ale acestor obiecte, realizate între august și octombrie 2024, au fost analizate.

Această lucrare caracterizează în profunzime aceste obiecte și confirmă că au mase asemănătoare cu Jupiter. Șase dintre ele prezintă emisii excesive în infraroșu cauzate de praf cald aflat în apropierea lor – un semn caracteristic al discurilor, structuri aplatizate care sunt locurile de naștere ale planetelor.

Observațiile arată și emisii de la granule de silicați din aceste discuri, cu semne clare de creștere și cristalizare a prafului – primii pași în formarea planetelor stâncoase. Emisii de silicați au fost observate anterior la stele și pitice maro, dar aceasta este prima detecție în obiecte de masă planetară.

Mase comparabile cu cele ale planetelor gigantice

Studiul se bazează pe o lucrare anterioară a Universității din St Andrews care arăta că discurile din jurul acestor planete libere pot supraviețui câteva milioane de ani – timp suficient pentru formarea planetelor.

„Aceste studii arată că obiectele cu mase comparabile cu cele ale planetelor gigantice pot forma propriile lor mini-sisteme planetare. Aceste sisteme ar putea fi ca sistemul solar, doar că la o scară de 100 de ori mai mică în masă și dimensiune. Rămâne de văzut dacă asemenea sisteme chiar există”, a explicat Dr. Aleks Scholz, coordonatorul proiectului.

„Aceste descoperiri arată că elementele necesare formării planetelor pot fi găsite chiar și în jurul unor obiecte abia mai mari decât Jupiter și care plutesc singure prin spațiu. Asta înseamnă că formarea sistemelor planetare nu este exclusivă stelelor, ci ar putea avea loc și în jurul acestor lumi singuratice, fără stele”, a concluzionat și atoarea principală, Dr. Belinda Damian.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pământul, Marte, Venus și o planetă misterioasă ar fi „valsat” în perfectă armonie în jurul Soarelui

Super-Pământul K2-18 b ar putea fi o planetă oceanică bogată în apă

Veste bună pentru cei care visează la colonizarea planetei Marte! Ce au descoperit oamenii de știință?

Viața ar putea exista în adâncurile planetelor din Sistemul Solar, propun oamenii de știință