Povestea tragică care a pus capăt progreselor în terapia genică timp de un deceniu

O moarte tragică din cauza terapiei genice a blocat domeniul. Pe 17 septembrie, acum douăzeci și șase de ani, un adolescent care primise o terapie genetică experimentală și-a pierdut viața. Moartea lui a determinat schimbări importante în procesul de testare clinică, dar a și alimentat scepticismul, ceea ce a dus la stagnarea domeniului terapiei genice timp de mai mulți ani.

Jesse Gelsinger, în vârstă de 18 ani, suferea de o boală genetică rară, deficitul de ornitină transcarbamilază (OTC), care afectează aproximativ un nou-născut din 40.000. Afecțiunea împiedică organismul să producă o enzimă necesară pentru descompunerea amoniacului, un produs rezidual natural al metabolismului. Fără această enzimă, amoniacul se acumulează în sânge și devine toxic.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Aproximativ 90% dintre bebelușii cu forma severă a bolii nu supraviețuiesc. Gelsinger însă avea o formă mai blândă, „cu debut tardiv”, și reușise să ajungă la maturitate respectând strict o dietă săracă în proteine și luând zilnic circa 50 de pastile pentru a controla nivelul de amoniac. Deși mic de statură și predispus la crize grave când își întrerupea tratamentul, era altfel sănătos. Dorind să-i ajute pe nou-născuții afectați, a intrat într-un studiu clinic ce testa o terapie menită să corecteze gena defectuoasă prin intermediul unui adenovirus slăbit, folosit ca vector.

O moarte tragică din cauza terapiei genice a blocat domeniul pentru un deceniu

Pe 13 septembrie 1999, la Universitatea din Pennsylvania, i-a fost administrat tratamentul direct în artera care hrănea ficatul. La început a prezentat simptome asemănătoare gripei, dar în scurt timp a dezvoltat icter, inflamații severe, tulburări de coagulare și insuficiență multiplă de organe. Pe 17 septembrie, a fost deconectat de la aparatele de susținere a vieții. Investigațiile au arătat că moartea sa a fost provocată de o reacție imunitară puternică la virusul utilizat.

Iată cum o moarte tragică din cauza terapiei genice a blocat domeniul. O anchetă a FDA a descoperit nereguli majore: Gelsinger fusese acceptat în studiu deși avea parametri hepatici și niveluri de amoniac prea ridicate, iar pacienților nu li s-a comunicat că animale de laborator muriseră în urma unor doze mari ale terapiei și că alți participanți prezentaseră reacții adverse grave.

În plus, cercetătorul principal, dr. James Wilson, deținea acțiuni în compania care dezvolta terapia și ar fi câștigat sume considerabile dacă studiul reușea. Familia lui Jesse a intentat un proces, încheiat printr-o înțelegere confidențială, relatează Live Science.

Cum s-au schimbat regulile după această tragedie?

Tragedia a dus la înăsprirea regulilor privind consimțământul informat și monitorizarea studiilor clinice de terapie genetică, multe dintre acestea fiind suspendate temporar. Totodată, domeniul a intrat într-o perioadă de stagnare. Însă odată cu progresele în utilizarea vectorilor virali și apariția tehnologiei CRISPR, terapia genică a revenit în atenția cercetării. În prezent, ea este folosită pentru tratarea unor boli rare, a unor forme de orbire și chiar a cancerului, iar din 2024 a fost aprobat primul tratament CRISPR pentru anemia falciformă.

Deși numărul terapiilor aprobate rămâne redus, evoluțiile din ultimele decenii arată cât de mult a avansat domeniul de la moartea lui Jesse Gelsinger, culminând în 2021 cu primul tratament reușit al deficitului de OTC prin terapie genetică.

Vă recomandăm să citiți și:

Legăturile ascunse dintre stomac și creier ne-ar putea influența starea de spirit

O ciupercă rară poate ucide celulele canceroase, descoperă cercetătorii

Cât de periculoase sunt toaletele publice?

De ce tot mai mulți copii se îndepărtează de părinți