Cât de periculoase sunt toaletele publice?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru mulți dintre noi, folosirea unei toalete publice vine la pachet cu un sentiment de repulsie. Urmele vizibile pe colac, mirosurile puternice sau simpla idee că sute de persoane au trecut pe acolo în aceeași zi duc la gesturi reflexe: deschiderea ușii cu cotul, tragerea apei cu piciorul sau acoperirea colacului cu hârtie igienică. Dar cât de mare este, în realitate, riscul de a lua boli în acest fel?

„Teoretic, da, poți lua boli de pe colacul toaletei, dar riscul este extrem de scăzut”, explică Jill Roberts, profesor de sănătate publică și microbiologie la University of South Florida.

Bacteriile și virusurile care provoacă boli cu transmitere sexuală (BTS), precum gonoreea sau chlamydia, supraviețuiesc foarte puțin în afara corpului. Pentru ca o infecție să se transmită, ar fi nevoie de un contact imediat cu fluide proaspete, o situație rară, potrivit BBC.

La fel de improbabilă este transmiterea bolilor prin sânge sau a infecțiilor urinare direct de pe colac.

„Dacă scaunele ar transmite frecvent BTS, am vedea cazuri în toate categoriile de vârstă și la persoane fără activitate sexuală”, subliniază Roberts.

Există însă excepții. Virusul papiloma uman (HPV), responsabil de apariția negilor genitali, poate supraviețui până la o săptămână pe suprafețe.

„Aceste virusuri au învelișuri proteice foarte rezistente, care le oferă o viață mai lungă în mediu”, explică Karen Duus, profesor de microbiologie la Touro University.

Totuși, ele pătrund în organism doar dacă pielea din zona genitală este lezată. Teoretic, și virusul herpesului ar putea fi transmis în condiții similare, spune medicul Daniel Atkinson, dar probabilitatea este foarte mică.

Surprinzător, studiile arată că metodele populare de „protecție” nu sunt foarte eficiente. O acoperire cu hârtie igienică nu blochează germenii, deoarece materialul este poros.

De fapt, adevăratul risc vine din altă parte: mâinile.

„Amenințarea nu este pentru posterior, ci pentru gură, prin mâinile contaminate”, subliniază Roberts. Pe suprafața colacului se pot afla bacterii precum E. coli, Salmonella sau Streptococcus, care odată ingerate pot provoca greață, vărsături și diaree.

Vă recomandăm să citiți și:

Chirurgia de alungire a picioarelor, risc extrem pentru câțiva milimetri în plus

Teama ascunsă într-o prietenie: De ce credem că cei apropiați sunt supărați pe noi?

Nivelurile scăzute de acizi grași omega la femeile cu Alzheimer ridică noi semne de întrebare

Peste 400 de gene legate de îmbătrânirea accelerată, descoperite de cercetători