Ce a adus înapoi pe Pământ o navă spațială rusească, supranumită „Arca lui Noe”?

Sonda rusească „Arca lui Noe” s-a reîntors. Au venit din spațiul cosmic: 75 de șoareci, peste 1.500 de muște, culturi celulare, microorganisme, semințe de plante și multe altele.

Sonda rusească „Arca lui Noe”, un satelit de cercetare biologică ce a transportat peste 30 de experimente, a revenit pe 19 septembrie în stepele din regiunea Orenburg, după o misiune de 30 de zile pe orbita Pământului. Modulul de coborâre Bion-M nr. 2 a fost supranumit „Arca lui Noe” datorită micii „menajerii” de organisme trimise în spațiu. Lansarea a avut loc pe 20 august de la cosmodromul Baikonur, cu ajutorul unei rachete Soyuz-2.1b.

• Test de cultură generală. De ce Luna pare mai mare atunci când se află la orizont?
• Straniu și „extraterestru”: suprafața planetei Marte pe timp de noapte, văzută prin ochii roverului Curiosity

După lansare, nava a fost plasată pe o orbită polară la o altitudine de aproximativ 370-380 de kilometri, cu o înclinație de circa 97 de grade. Astfel, probele biologice au fost expuse la un nivel ridicat de radiații cosmice. Imaginile surprinse la recuperare sugerează că aterizarea a provocat un mic incendiu de vegetație, stins rapid pentru a le permite echipelor să ajungă la modul.

Sonda rusească „Arca lui Noe” a revenit pe Pământ

Trei elicoptere cu specialiști tehnici au aterizat lângă capsulă pentru a extrage cât mai repede organismele vii și a începe examinările preliminare. De pildă, muștele au fost testate imediat pentru activitatea motorie, pentru a depista eventualele probleme neurologice.

Misiunea Bion-M nr. 2 a fost rezultatul unei colaborări dintre Roscosmos, Academia Rusă de Științe și Institutul pentru Probleme Biomedicale (IBMP). Primele analize post-zbor au fost realizate într-un cort medical instalat la locul aterizării, urmând ca toate probele să fie transportate la laboratoarele IBMP în noaptea de 20 septembrie, relatează Space.com.

În ce a constat cercetarea?

Programul științific a fost împărțit în zece secțiuni. Primele două au vizat studierea fiziologiei gravitaționale la animale, cu scopul de a dezvolta tehnologii pentru susținerea vieții umane în condițiile combinate de imponderabilitate și radiații cosmice. Următoarele trei secțiuni au studiat impactul zborului spațial asupra plantelor, microorganismelor și comunităților lor, pentru a înțelege tiparele generale ale vieții în Univers. Alte secțiuni au inclus experimente biotehnologice, tehnologice, fizice și radiobiologice, utile pentru siguranța viitoarelor misiuni cu echipaj uman.

A zecea secțiune le-a fost dedicată unor experimente pregătite de elevi din Federația Rusă și Belarus. Printre ele s-a numărat proiectul „Meteorit”, realizat în timpul reintrării modulului, menit să testeze ipoteza panspermiei, teoria conform căreia viața pe Pământ ar fi putut proveni din spațiu. În acest scop, în capsulă au fost plasate roci bazaltice ce conțineau colonii microbiene, pentru a verifica dacă acestea îi pot supraviețui stresului termic extrem al reintrării atmosferice.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai puternic telescop al omenirii a detectat posibile semne de atmosferă în sistemul TRAPPIST-1

Astronomii au descoperit o gaură neagră care „mănâncă” 3.000 de Sori pe an

Ce se întâmplă pe Lună? Oamenii de știință au detectat 41 de alunecări de teren

Un telescop din Hawaii a descoperit că Pământul pare să mai aibă o Lună