Stelele din Centura lui Orion sunt de 200.000 de ori mai strălucitoare decât Soarele, iar iarna este momentul perfect pentru a le vedea

Cerul nu este niciodată mai limpede decât într-o noapte rece și înstelată de mijloc de iarnă. Datorită transparenței excepționale a atmosferei în acest sezon, pot fi observate stele mult mai palide pe întregul cer. Iar spectacolul strălucitor al stelelor și constelațiilor care domină cerul serilor târzii este condus de cea mai luminoasă dintre toate figurile stelare: Orion, Vânătorul cel Viteaz. Cum pot fi văzute stelele din Centura lui Orion?

Pe măsură ce se lasă întunericul în această perioadă, îl putem urmări pe Orion urcând cu pași mari în partea de sud-est a cerului. Ajunge apoi în toată splendoarea sa, urmărind Taurul care pare să se retragă constant, sus spre sud în jurul orei 20:00, după care coboară sub orizontul vestic în jurul orei două dimineața, pentru a repeta traseul în noaptea următoare.

• Un nou studiu sugerează că viața nu ar fi apărut pe Pământ cum credeam până acum
• De ce copiii își mănâncă secrețiile nazale?

În cartea sa „Introducing the Constellations”, astronomul Robert H. Baker (1883-1964) nota: „Aceeași dramă se va repeta iarna viitoare și în iernile următoare. În fiecare an va fi urmărită de publicuri vaste și admirative, așa cum a fost privită încă din vremea când omul și-a îndreptat pentru prima dată ochii inteligenți spre cer.”

Ce este Centura lui Orion?

Deși Orion este cea mai strălucitoare constelație, nu este unică. De-a lungul Căii Lactee sudice, de la Orion până la Scorpion, se află și alte grupări luminoase, precum Crucea Sudului și Centaurul, fiecare cu câte două stele de prima magnitudine.

Totuși, Orion se distinge prin trio-ul fascinant de stele de magnitudinea a doua din care este formată centura sa. Probabil nu există pe cer un tipar stelar mai ușor de recunoscut. Cele trei stele au străluciri similare, sunt aproape egal distanțate și se întind pe un unghi de 2,3 grade. Ele poartă nume cu rezonanță poetică: de la stânga (est) la dreapta (vest), Alnitak, Alnilam și Mintaka. Pentru unele culturi vechi, formau o constelație de sine stătătoare: locuitorii Groenlandei le vedeau drept vânători de foci rătăciți pe mare, chinezii ca pe o balanță, iar aborigenii australieni ca pe trei tineri dansând pe muzica fetelor din apropiere (Pleiadele).

Aceste stele sunt menționate chiar și în Biblie, în Iov 38:31: „Poți tu lega legăturile dulci ale Pleiadelor sau dezlega cingătoarea lui Orion?” Toate cele trei stele sunt supergigante albastre, extrem de rare și printre cele mai luminoase din galaxia noastră. Ele fac parte din Centura lui Gould, o bandă de stele albastre strălucitoare identificată de Benjamin Apthorp Gould cu aproape 150 de ani în urmă, scrie Space.com.

Unde se află stelele din Centura lui Orion?

Stelele din Centura lui Orion se află la distanțe cuprinse între 900 și 2.000 de ani-lumină și au luminozități estimate la de peste 200.000 de ori cea a Soarelui. Vara privim spre centrul galaxiei, în direcția Săgetătorului, unde multitudinea de stele creează spectaculoasa Cale Lactee. Iarna, deși vedem stele mai strălucitoare, privim în sens opus centrului galactic, iar banda Căii Lactee este mai subțire și mai puțin evidentă.

Două dintre stelele lui Orion nu îi aparțin acestei asocieri și sunt mult mai apropiate. Betelgeuse, din umărul drept al vânătorului, se află la aproximativ 500 de ani-lumină și este o supergigantă roșie variabilă, cu o luminozitate de până la 15.000 de sori. Bellatrix, din celălalt umăr, se găsește la circa 250 de ani-lumină. Fără ele, silueta impunătoare a vânătorului ar fi greu de imaginat pe cerul iernii.

Într-un viitor îndepărtat, Orion nu va mai părea la fel de impresionant, deoarece sistemul nostru solar se îndepărtează de el cu aproximativ 19 kilometri pe secundă. Direcția mișcării Soarelui prin spațiu este aproape de steaua Vega, în partea opusă a cerului față de Orion.

Vă recomandăm să citiți și:

Fără precedent: Ce a găsit Telescopul Spațial James Webb într-una dintre cele mai strălucitoare galaxii cunoscute?

A fost descoperită o gaură neagră care emite mai multă energie decât Steaua Morții

Dovezi rare obținute de fizicieni din SUA dezvăluie că materia apare din „nimic” în vidul cuantic

Telescopul Webb a găsit cea mai îndepărtată galaxie detectată vreodată: „Nu seamănă deloc cu ce am prezis”