Vești proaste pentru cei care iau medicamente pe bază de semaglutidă. Ce se întâmplă când renunță la tratament?

Vești neplăcute pentru cei care iau medicamente pe bază de semaglutidă. S-a vorbit mult despre faptul că medicamentele din clasa GLP-1 sunt considerate „miraculoase”, oferind o gamă largă de beneficii pentru sănătate dincolo de slăbit sau tratarea diabetului. Acestea pot reduce riscul unor afecțiuni variate, de la boli cardiovasculare până la tulburări cognitive, și chiar par promițătoare în tratarea dependențelor.

Vești neplăcute pentru cei care iau medicamente pe bază de semaglutidă. Cercetări recente care au analizat ce se întâmplă după întreruperea tratamentului conturează un tablou îngrijorător: beneficiile pot dispărea surprinzător de rapid. Situația ridică semne de întrebare serioase, mai ales că mulți pacienți renunță la aceste medicamente din cauza costurilor, a disponibilității limitate sau a efectelor adverse.

• Câtă cafea este bine să bem pentru a reduce stresul? Un studiu a aflat răspunsul!
• Cercetătorii au descoperit o structură necunoscută până acum în ADN-ul uman

Într-un studiu publicat în revista BMJ Medicine, cercetătorii de la Washington University School of Medicine (SUA) au analizat, pe o perioadă de trei ani, datele medicale a peste 333.000 de adulți cu diabet. Aproximativ o treime dintre aceștia au urmat tratament cu un medicament GLP-1 precum Ozempic, al cărui ingredient activ este semaglutida.

Ce se întâmplă cu persoanele care renunță la medicamente pe bază de semaglutidă?

Partea bună este că pacienții care au urmat constant tratamentul timp de trei ani au avut un risc cu 18% mai mic de boli cardiovasculare, confirmând numeroasele studii care arată beneficiile acestor medicamente dincolo de simpla scădere în greutate.

Partea mai puțin bună este că întreruperea tratamentului chiar și pentru o perioadă relativ scurtă, de doar șase luni, a crescut riscul unui eveniment cardiovascular major cu până la 8%. Iar în cazul celor care au renunțat timp de unul sau doi ani, riscul a crescut cu 22%, anulând practic protecția oferită anterior de medicament, notează Futurism.

Autor al studiului, epidemiologul Ziyad Al-Aly a descris acest efect drept un „șoc metabolic”. „Este nevoie de ani pentru a construi protecția cardiovasculară, dar mult mai puțin timp pentru a o pierde”, a explicat el într-un interviu pentru CNBC.

Cel mai evident efect pentru persoanele care opresc tratamentul este recâștigarea greutății, deoarece apetitul, cândva diminuat, revine puternic. Totuși, Al-Aly a subliniat că apar și alte efecte, precum reapariția inflamației, creșterea tensiunii arteriale și a nivelului colesterolului.

Veștile proaste nu se opresc la greutate

Mai mult, rezultatele sugerează că întreruperile tratamentului pot lăsa „urme de durată”, deoarece pacienții nu mai recuperează complet beneficiile inițiale ale medicamentului. Acest aspect este cu atât mai îngrijorător cu cât mulți pacienți fie renunță definitiv, fie întrerup temporar tratamentul. În perioada analizată, 26% dintre utilizatori au încetat complet administrarea, iar 23% au avut pauze de cel puțin șase luni înainte de a relua tratamentul.

Medicamentele GLP-1 pot avea efecte adverse destul de greu de tolerat, cum ar fi greața, care îi afectează pe aproximativ jumătate dintre pacienți la începutul tratamentului. Deși mai rare, vărsăturile și diareea sunt și ele raportate. În plus, costurile pot fi ridicate, indiferent dacă există sau nu asigurare, iar cererea foarte mare, combinată cu producția insuficientă, duce frecvent la lipsa acestor medicamente din farmacii.

„Menținerea pacienților pe acest tip de tratament nu ar trebui tratată ca un detaliu minor. Oamenii trebuie să înțeleagă că întreruperea vine cu un preț”, a spus Al-Aly.

Vă recomandăm să citiți și:

Iubirea regăsită: cum poți vindeca relația cu mama, potrivit psihologiei

Când „eu, eu, eu” devine regula în conversații: Cum te aperi de interlocutorii care te folosesc drept „public”

De ce o singură critică ne rămâne în minte mai mult decât zece laude

5 minute de recunoștință pe zi pot reduce stresul. Ce se întâmplă în creier când spunem „mulțumesc”