Telescopul Webb a detectat o atmosferă imposibilă pe un fost Pământ antic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă de astronomi condusă de Institutul Carnegie a descoperit cele mai clare dovezi de până acum că o planetă stâncoasă din afara Sistemului Solar are atmosferă.

Folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST), cercetătorii au identificat semne de gaz în jurul unei ținte neobișnuite: un Super-Pământ antic, extrem de fierbinte, a cărui suprafață este probabil acoperită de rocă topită.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Planeta, cunoscută sub numele de TOI-561 b, are o masă de aproximativ două ori mai mare decât cea a Pământului, dar este dramatic diferită în aproape orice alt aspect.

Orbitează extrem de aproape de steaua sa, la o distanță de 40 de ori mai mică decât cea dintre Mercur și Soare. Din cauza acestei proximități, planeta își completează orbita în doar 10,56 ore. O parte a planetei este orientată permanent spre stea, fiind blocată într-o zi veșnică.

„Bazându-ne pe ceea ce știm despre alte sisteme, astronomii ar fi prezis că o astfel de planetă este prea mică și prea fierbinte pentru a-și păstra propria atmosferă mult timp după formare”, a explicat Nicole Wallack, co-autor al studiului. „Dar observațiile noastre sugerează că este înconjurată de un strat relativ gros de gaz, răsturnând teoriile convenționale despre planetele cu perioadă ultra-scurtă.”

O nouă etapă în astronomie

Prezența unei atmosfere ar putea explica un alt puzzle: densitatea planetei, care este mai mică decât se așteptau specialiștii. TOI-561 b este specială deoarece orbitează o stea foarte bătrână (de două ori mai veche decât Soarele), săracă în fier, situată într-o regiune a Căii Lactee cunoscută sub numele de „discul gros”.

Acest lucru sugerează că planeta s-a format într-un mediu chimic foarte diferit față de cel al Sistemului Solar, asemănându-se cu lumile care s-au format când universul era mult mai tânăr.

Pentru a verifica prezența gazelor, echipa a folosit spectrograful NIRSpec al telescopului Webb pentru a măsura temperatura feței luminate a planetei. Dacă TOI-561 b nu ar fi avut atmosferă, temperatura de pe partea orientată spre stea ar fi trebuit să atingă aproape 2.700 de grade Celsius.

O bilă de lavă umedă

În schimb, măsurătorile au arătat o temperatură mai scăzută, de aproximativ 1.800 de grade Celsius. Deși este în continuare extrem de fierbinte, această diferență indică faptul că o parte din căldură este redistribuită pe întreaga planetă prin intermediul vânturilor și al unei atmosfere groase. Oamenii de știință cred că există un echilibru între interiorul topit al planetei și gazele de la suprafață.

„Credem că există un echilibru între oceanul de magmă și atmosferă. În timp ce gazele ies din interior pentru a hrăni atmosfera, oceanul de magmă le absoarbe înapoi”, a declarat co-autorul Tim Lichtenberg. „Această planetă trebuie să fie mult mai bogată în substanțe volatile decât Pământul. Este cu adevărat ca o bilă de lavă umedă.”

Această descoperire deschide o nouă etapă în astronomie, demonstrând că până și cele mai neprimitoare lumi pot ascunde secrete geologice și atmosferice complexe, scrie Sciencedaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O planetă cu un ocean global de magmă a fost descoperită de Telescopul Webb

Telescopul Webb a surprins o nebuloasă bizară în formă de creier

Telescopul Webb a dezvăluit o surpriză majoră într-un sistem stelar îndepărtat

Fără precedent: Ce a găsit Telescopul Spațial James Webb într-una dintre cele mai strălucitoare galaxii cunoscute?