Modul în care mergi ar putea dezvălui dacă suferi de două boli cerebrale similare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Diferențele subtile de viteză, lungime a pasului și ritm ar putea oferi un instrument ieftin pentru îmbunătățirea diagnosticului în cele mai timpurii stadii ale neurodegenerării.

Medicii se confruntă adesea cu dificultăți în a distinge demența cu corpi Lewy în stadiu incipient de boala Parkinson timpurie. Cele două afecțiuni neurologice împărtășesc multe simptome, inclusiv modificări ale mișcării, și sunt frecvent diagnosticate greșit în fazele lor inițiale.

• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?
• De ce NASA nu poate „pur și simplu” să arunce Stația Spațială Internațională înspre Soare ca…

O nouă cercetare de la Universitatea din Waterloo sugerează că, de fapt, cuantificarea comportamentului de mers ar putea fi o modalitate utilă de a diferenția aceste boli.

Studiul a descoperit că persoanele cu demență cu corpi Lewy în stadiu incipient merg mai lent, fac pași mai scurți și au un ritm de mers mai scăzut decât persoanele cu boala Parkinson timpurie.

Aceste diferențe au fost cele mai pronunțate atunci când participanții au mers în timp ce efectuau o a doua sarcină, cum ar fi număratul descrescător, scrie EurekAlert.

Un instrument ieftin pentru îmbunătățirea diagnosticului

„Am comparat modelele de pași între persoanele cu demență cu corpi Lewy timpurie și cele cu Parkinson timpuriu pentru a vedea dacă mersul poate ajuta la distingerea celor două afecțiuni și am constatat că da”, a declarat Dr. Kaylena Ehgoetz Martens, profesor în Departamentul de Kineziologie și Științe ale Sănătății din Waterloo și autor principal al studiului.

„Rezultatele evidențiază potențialul măsurării mișcării într-un mod mai detaliat, ceea ce ar putea aborda o problemă clinică semnificativă. Deoarece cele două boli arată similar în stadiile lor incipiente, pacienții pot primi un diagnostic incorect, ceea ce afectează deciziile de tratament, planificarea îngrijirii și așteptările pacienților și ale familiilor acestora.”

Evaluările simple, dar cantitative ale mersului, care pot fi efectuate în medii clinice, ar putea ajuta clinicienii să diagnosticheze pacienții mai precis și într-un stadiu mai timpuriu.

O problemă clinică

Un diagnostic precoce poate permite o intervenție timpurie, un management mai bine țintit al simptomelor și îndrumări mai clare pentru aparținători. Deși cercetătorii se așteptau să vadă diferențe între grupuri, un rezultat anume a ieșit în evidență.

„Mersul fără interferența unei sarcini secundare a fost mai puțin eficient în identificarea diferențelor decât mersul în timpul multitasking-ului”, a spus Ehgoetz Martens.

„Solicitarea participanților de a merge în timp ce numără descrescător a dezvăluit schimbări care nu au fost la fel de evidente în timpul mersului obișnuit.”

Rezultatele indică importanța sarcinii cognitive, respectiv modul în care atenția și mișcarea interacționează, în distingerea bolilor neurologice care altfel pot părea similare.

Scopul final al cercetătorilor este de a identifica persoanele mai devreme și de a îmbunătăți calitatea vieții înainte ca simptomele să devină severe.

Studiul a fost publicat în jurnalul Gait & Posture.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Sângele fluorescent de șoarece ne va ajuta să înțelegem mai bine bolile cerebrale

Celulele cerebrale care mor în cadrul bolii Parkinson au fost identificate

Depresia ar putea începe cu o problemă de energie la nivelul celulelor cerebrale

Oamenii de știință au descoperit cheia pentru supraviețuirea celulelor cerebrale