Mușchii își amintesc perioadele de inactivitate, iar îmbătrânirea agravează acest lucru

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pierderea masei musculare cauzată de lipsa de mișcare ar putea lăsa în urmă o „memorie moleculară” persistentă, conform unei noi cercetări.

Atrofia musculară declanșată de inactivitate poate începe surprinzător de repede, chiar și după doar câteva zile de repaus la pat, o accidentare sau reducerea mobilității.

Pentru adulții în vârstă, aceste perioade pot declanșa o spirală descendentă: slăbiciune, recuperare lentă, pierderea independenței și un risc crescut de căderi sau spitalizare.

Un studiu recent publicat în jurnalul Advanced Science confirmă că mușchii stochează o formă de „memorie moleculară” a perioadelor de inactivitate, însă această memorie se comportă radical diferit în funcție de vârstă.

Cercetătorii au analizat efectele imobilizării repetate a membrelor inferioare la adulți tineri și au comparat datele cu un model animal (șobolani vârstnici).

O spirală periculoasă

La tineri, fiecare perioadă de neutilizare a provocat o pierdere similară de masă musculară. Totuși, la nivel molecular, al doilea episod a declanșat semne de protecție.

Căile genetice legate de stresul oxidativ și mitocondrii (centralele energetice ale celulelor) au fost mai puțin perturbate a doua oară, sugerând că mușchii tineri au învățat să devină mai rezistenți.

În cazul mușchilor bătrâni, răspunsul a fost opus. Inactivitatea repetată a dus la o atrofie mult mai severă, o suprimare mai puternică a genelor implicate în metabolismul aerobic și activarea căilor de deteriorare a ADN-ului.

„Mușchiul poartă o istorie“

Aceste urme moleculare persistente explică de ce, pe măsură ce îmbătrânim, recuperarea forței devine o provocare tot mai mare. În loc să se adapteze, mușchiul vârstnic „înregistrează” trauma inactivității ca pe o fragilitate suplimentară.

„Mușchiul poartă o istorie atât a forței, cât și a slăbiciunii, iar aceste memorii moleculare se pot acumula în timp, modelând modul în care corpul răspunde când apare din nou inactivitatea”, explică dr. Adam P. Sharples, profesor la Școala Norvegiană de Științe ale Sportului.

Înțelegerea acestui mecanism este esențială pentru crearea unor strategii de recuperare personalizate, scrie SciTechdaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială poate detecta semnele depresiei doar prin analizarea mușchilor faciali

Pilates: mitul mușchilor „lungi și supli”. Ce spune știința?

Ce poți face ca oamenii să te placă mai mult? Folosește-ți mușchii feței!

Somnul neregulat accelerează îmbătrânirea mușchilor și reduce forța fizică