De ce nu te poți abține să privești un accident? Psihologii explică fenomenul numit „curiozitate morbidă”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aproape toți oamenii fac același lucru atunci când trec pe lângă un accident rutier: încetinesc și privesc. De multe ori nici nu există ceva clar de văzut, iar imaginile pot fi neplăcute sau tulburătoare. Cu toate acestea, impulsul apare aproape automat.

Psihologii numesc acest fenomen „curiozitate morbidă” — tendința de a căuta informații despre situații periculoase, violente sau tulburătoare. Același mecanism explică fascinația unora pentru producții inspirate din cazuri reale, filmele horror, știrile despre dezastre sau poveștile despre crime celebre.

• Un organ uitat ar putea prezice cât de mult vei trăi
• Nu orice dietă bazată pe plante protejează creierul

Deși pare contradictoriu, interesul pentru lucrurile care ne sperie nu este considerat un semn de dezechilibru psihic. Cercetătorii cred că această reacție a avut, de-a lungul evoluției, un rol important în supraviețuire. Pentru oamenii preistorici, a înțelege rapid un pericol putea face diferența dintre viață și moarte.

Un individ care ignora complet semnele unui atac, ale unui animal periculos sau ale unei tragedii avea șanse mai mici să supraviețuiască decât cineva atent la astfel de informații. Curiozitatea față de situațiile amenințătoare funcționa, astfel, ca un mecanism de învățare și prevenție.

Studiile din psihologie arată că mintea umană acordă automat mai multă atenție stimulilor negativi decât celor neutri. Imaginile violente, bizare sau șocante sunt procesate mai intens și sunt reținute mai ușor în memorie. Cercetătorii vorbesc despre un „bias negativ” al creierului, adică tendința de a prioritiza informațiile legate de pericol.

Într-un studiu publicat în 2020 în Journal of Experimental Psychology: General, participanții au ales în mod repetat să privească imagini considerate tulburătoare sau dezgustătoare, chiar și atunci când aveau alternative plăcute sau neutre. Autorii studiului au concluzionat că oamenii manifestă adesea o dorință autentică de a explora informații incomode sau înfricoșătoare, tocmai pentru că le percep ca relevante.

În prezent, majoritatea acestor experiențe sunt consumate dintr-un mediu în care omul se simte în siguranță. De acasă, de la muncă, dintr-un mijloc de transport, din parc, dintr-o cafenea, o mulțime de oameni urmăresc dezastre, crime sau accidente prin intermediul ecranelor, fără a fi expuși direct pericolului real. Totuși, reacțiile biologice rămân adesea asemănătoare, deoarece expunerea la astfel de imagini poate crește tensiunea și determina organismul să elibereze adrenalină și alți neurotransmițători asociați stării de alertă.

Același mecanism explică și succesul uriaș al știrilor negative. Numeroase studii despre consumul media au arătat că informațiile despre tragedii, conflicte și amenințări atrag mai rapid atenția publicului decât subiectele pozitive sau liniștitoare. Creierul tratează aceste informații ca pe ceva urgent și important pentru supraviețuire, chiar și atunci când pericolul nu ne afectează direct.

Psihologii avertizează în mod repetat, și de mulți ani, că expunerea constantă la conținut violent sau alarmist poate avea efecte negative asupra sănătății mentale. Consumul masiv de știri dramatice și imagini tulburătoare poate amplifica anxietatea și senzația că lumea este mai periculoasă decât este în realitate.

Curiozitatea morbidă nu este, așadar, o perversiune ascunsă a minții umane, ci un mecanism vechi, construit în jurul nevoii de a detecta și înțelege pericolele. Astăzi, același instinct este alimentat permanent de ecrane, rețele sociale și fluxuri nesfârșite de știri.

Știați că?

Psihologii au observat că oamenii își amintesc mai ușor imaginile negative sau șocante decât imaginile neutre.

Cercetările despre consumul media arată că titlurile alarmiste sau legate de pericole generează, în medie, mai multă atenție și mai multe clickuri decât știrile pozitive.

Termenul „morbid curiosity” este folosit în psihologie pentru a descrie interesul față de informații despre moarte, violență sau situații considerate tulburătoare.

Notă editorială: Acest articol se bazează pe cercetări publicate în domeniul psihologiei cognitive, neuroștiinței și biologiei evolutive.

Surse:

https://case.edu/news/why-are-we-so-drawn-tragedy-psychological-sciences-professor-explains

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0191886921005183

https://www.yahoo.com/news/articles/fascinating-research-finally-explains-humans-175803320.html

https://www.bps.org.uk/research-digest/morbid-curiosity-may-have-benefits-survival

https://psycnet.apa.org/record/2027-12484-001

Vă mai recomandăm să citiți și:

Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu

De ce muzica agresivă îi calmează pe unii oameni. Ce spun psihologii despre metal, furie și anxietate

Există mame care nu își iubesc copiii? O explicație psihologică pentru relațiile dificile

De ce oamenii care îți răspund când vor ei sunt mai greu de uitat. Psihologia relațiilor imprevizibile