De ce muzica agresivă îi calmează pe unii oameni. Ce spun psihologii despre metal, furie și anxietate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pentru cineva din exterior, acest fapt poate părea contradictoriu. Un om stresat, trist sau anxios își pune în căști o muzică plină de țipete, chitare agresive și ritmuri intense, dar pentru el tocmai acest tip de muzică poate avea efect calmant.

Subiectul este studiat de ani buni de psihologi și neurologi, mai ales pentru că stereotipul cultural despre muzica metal, hardcore sau industrial a fost mult timp asociat cu agresivitatea, rebeliunea și dezechilibrul emoțional. Însă pentru mulți oameni, muzica extremă nu funcționează ca o amplificare a furiei, ci ca o formă de reglare emoțională.

• Un telescop de buzunar cu raze X ar putea descifra chimia ascunsă a Lunii
• Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar

De ce aleg oamenii muzică agresivă atunci când se simt rău?

Creierul nu încearcă mereu să iasă imediat din starea în care se află. Uneori caută ceva care să îi confirme și să îi reflecte emoția. Un om foarte anxios nu se liniștește automat ascultând muzică relaxantă. Uneori, aceasta poate produce chiar senzația că emoția reală este ignorată sau invalidată. În schimb, muzica agresivă poate părea mai apropiată de ceea ce simte deja persoana respectivă și tocmai de aceea îi poate oferi o formă de descărcare sau de calm.

Psihologii explică fenomenul prin ceea ce se numește congruență emoțională. Oamenii aleg adesea muzică apropiată de emoțiile pe care le trăiesc deja, pentru că aceasta le poate da senzația că emoțiile lor sunt înțelese și exprimate, nu negate sau ascunse.

Un studiu realizat la University of Queensland, în Australia, a arătat că participanții care ascultau muzică extremă după ce fuseseră provocați să retrăiască experiențe care îi enervau nu deveneau mai agresivi. Din contră, mulți au raportat că muzica îi ajuta să se calmeze și să își regleze emoțiile.

Cum poate muzica agresivă să reducă tensiunea

Muzica agresivă activează în același timp zone ale creierului implicate în emoții, atenție și senzația de plăcere. Ritmul puternic și schimbările bruște din melodie pot stimula eliberarea de dopamină, o substanță asociată cu motivația, plăcerea și starea de bine.

În același timp, mulți oameni simt o formă de descărcare emoțională. Muzica poate transforma tensiunea sau furia într-o stare care pare mai ușor de suportat și de gestionat pentru câteva minute.

Asta poate face emoțiile să pară mai ușor de controlat.

Unele cercetări sugerează că muzica poate influența reacțiile corpului asociate cu stresul și starea de alertă. Tocmai de aceea, o piesă care pentru unii oameni pare agresivă poate avea pentru alții un efect familiar sau chiar liniștitor.

De ce stereotipul despre fanii metal persistă

Imaginea culturală a fanului metal a fost construită zeci de ani în jurul ideii de pericol, furie și comportament antisocial. În anii ’80 și ’90, mai ales în SUA, unele trupe au fost acuzate că încurajează violența sau comportamentele autodistructive. Dar cercetările nu au confirmat clar această legătură directă.

Un studiu publicat în Self and Identity a urmărit fani metal timp de mai mulți ani și a descoperit că mulți dintre ei foloseau muzica drept mecanism de apartenență socială și reglare emoțională. Participanții nu prezentau niveluri mai mari de furie sau instabilitate decât alte grupuri.

Mai mult, pentru mulți adolescenți retrași sau anxioși, comunitățile construite în jurul muzicii metal au oferit exact opusul izolării: sentimentul că aparțin unui grup.

Care sunt limitele acestui efect

Faptul că muzica agresivă îi poate ajuta pe unii oameni să se calmeze ori să își gestioneze mai bine emoțiile nu înseamnă că efectul este identic pentru toată lumea, pentru că reacția depinde mult de starea psihică a persoanei, de contextul în care ascultă muzica și de felul în care își procesează emoțiile.

Un om deja prins într-un cerc de ruminație, furie sau idei autodistructive poate folosi uneori muzica pentru a rămâne blocat în acea stare, nu pentru a o procesa. Specialiștii spun că există o diferență între a folosi muzica pentru a te liniști sau a înțelege mai bine ce simți și a o folosi pentru a alimenta la nesfârșit aceeași stare negativă. De aceea, efectul muzicii depinde de personalitate, context și felul în care este folosită.

Ce au observat psihologii despre fanii metal

Una dintre concluziile surprinzătoare ale ultimilor ani este că mulți fani ai muzicii extreme descriu experiența concertelor ca fiind una pozitivă și chiar terapeutică.

În ciuda imaginii agresive percepute din exterior, concertele metal funcționează adesea ca spații de descărcare colectivă și sentiment de apartenență. Energia concertului poate lăsa după spectacol o senzație apropiată de euforia resimțită după efort fizic.

Asta nu înseamnă că muzica rezolvă depresia, anxietatea sau trauma, dar poate deveni, pentru anumite persoane, o modalitate de reglare emoțională și de exprimare a unor stări greu de formulat altfel.

Așa se explică și faptul că oameni foarte diferiți ajung să asculte aceeași muzică. Nu fiindcă vor să devină mai furioși, ci pentru că muzica respectivă exprimă ceva ce ei simt deja și îi ajută să o suporte mai ușor.

Știați că?

Un studiu australian publicat în Frontiers in Human Neuroscience a arătat că muzica extremă nu i-a făcut pe participanți mai agresivi după inducerea furiei.

Cercetările sugerează că preferințele muzicale sunt legate nu doar de personalitate, ci și de modul în care oamenii își reglează emoțiile.

Mulți fani ai muzicii metal descriu concertele ca experiențe de apartenență și eliberare emoțională, nu de agresivitate.

Notă editorială: Informațiile din acest articol se bazează pe studii publicate în reviste de psihologie și neuroștiință, precum și pe cercetări despre relația dintre muzică, reglarea emoțională și percepția stresului. Efectele muzicii diferă de la o persoană la alta și nu înlocuiesc intervenția psihologică sau medicală atunci când există probleme emoționale severe.

Surse:

https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fnhum.2015.00272/full

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4439552/

https://link.springer.com/article/10.1007/s12144-022-03108-9

https://www.psychologytoday.com/ca/blog/teen-angst/201509/the-therapeutic-benefits-of-extreme-music

Vă mai recomandăm să citiți și:

Există mame care nu își iubesc copiii? O explicație psihologică pentru relațiile dificile

Ce spune psihologia despre tine dacă uiți mereu numele persoanelor abia cunoscute?

Ce spune psihologia despre oamenii care au gânduri negre?

De ce nu suporți pe cineva din prima. Explicația psihologilor