Sistemul Solar așa cum îl cunoaștem astăzi a început să se formeze în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani, atunci când Soarele și planetele sale au luat naștere din colapsul unui uriaș nor de gaz interstelar. Acum, oamenii de știință au descoperit în deșert o bucată dintr-o planetă pierdută.
Primele etape din istoria sistemului nostru stelar rămân în mare parte un mister. Totuși, studiind numeroșii meteoriți care au ajuns pe Pământ de-a lungul timpului, cercetătorii descoperă indicii tot mai valoroase despre modul în care s-au format și au evoluat planetele. Acum, un nou studiu publicat în revista Earth and Planetary Science Letters sugerează existența unei lumi dispărute, posibil de dimensiunea Lunii sau chiar a planetei Marte, care a orbitat Soarele în tinerețea Sistemului Solar.
Cercetătorii au găsit în deșert o bucată dintr-o planetă pierdută. Descoperirea indică faptul că, în primele milioane de ani după formarea Soarelui, ar fi putut exista o categorie de corpuri planetare care au urmat o cale evolutivă complet diferită de cea a planetelor pe care le cunoaștem astăzi.
„Este incredibil să ne gândim că a existat cândva o lume atât de mare. Știm că a existat doar pentru că câteva fragmente ale sale au ajuns întâmplător pe Pământ. Acești meteoriți au păstrat dovezi ale unei căi complet diferite prin care s-au dezvoltat planetele timpurii”, a declarat cercetătorul Aaron Bell, profesor asistent de cercetare la University of Colorado Boulder (SUA).
Bell și colegii săi au analizat un meteorit de aproximativ jumătate de kilogram, numit NWA 12774, descoperit în 2019 în Deșertul Sahara.
Roca îi aparține unei categorii extrem de rare de meteoriți numită angrite. Oamenii de știință cred că astfel de obiecte s-au format la doar câteva milioane de ani după apariția Sistemului Solar. Spre deosebire de majoritatea planetelor stâncoase actuale, angritele conțin cantități foarte mici de dioxid de siliciu, unul dintre principalele ingrediente ale Pământului, ale lui Marte și ale altor corpuri telurice.
În interiorul meteoritului, cercetătorii au identificat cristale de clinopiroxen bogate în aluminiu. Aceste minerale se formează, de regulă, la presiuni extrem de ridicate, ceea ce sugerează că roca a luat naștere în interiorul unui corp planetar foarte mare, posibil la sute de kilometri sub suprafață.
Totuși, cristalele și-au păstrat muchiile ascuțite, caracteristică ce ar fi fost distrusă dacă ar fi rămas atât de adânc în interiorul planetei pentru mult timp. Acest detaliu i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că materialul s-a format într-un obiect masiv, dar relativ aproape de suprafața acestuia.
Pe baza calculelor efectuate, corpul ceresc din care provenea meteoritul ar fi avut un diametru cuprins între aproximativ 1.800 și 3.300 de kilometri. În comparație, Luna are un diametru de circa 3.475 de kilometri, iar Marte măsoară aproximativ 6.780 de kilometri.
„Materialele care au format corpul părinte al angritei sunt fundamental diferite de ingredientele din care s-au format Pământul și Marte. Acest lucru indică existența unei căi distincte și separate de evoluție planetară în primele etape ale Sistemului Solar”, a explicat Bell, citat de Futurism.
Multe întrebări rămân însă fără răspuns. Cercetătorii încă nu știu ce s-a întâmplat cu această lume dispărută și cum a fost distrusă. O ipoteză este că planeta primordială s-a fragmentat în urma unor coliziuni catastrofale, iar bucățile rezultate s-au combinat ulterior cu alte materiale, contribuind la formarea unor planete mai mari.
Descoperirea oferă o perspectivă fascinantă asupra unei perioade extrem de puțin cunoscute din istoria Sistemului Solar și sugerează că multe alte protoplanete necunoscute ar putea fi ascunse în continuare printre meteoriții păstrați în colecții din întreaga lume.
„Există numeroși meteoriți depozitați în laboratoare și colecții care nu au fost studiați în detaliu. Este foarte posibil să existe și alte protoplanete despre care încă nu știm nimic”, a concluzionat Bell.
Cele mai puternice particule din Univers ar putea fi și mai bizare decât se credea
Sonda Psyche folosește planeta Marte drept o „praștie” uriașă către o lume metalică misterioasă
Oamenii de știință au descoperit că Universul formează găuri negre în moduri surprinzătoare