Cum știi dacă plăcerea de a face cumpărături ascunde cu totul altceva?

Un sondaj național realizat în 2016 arăta că aproximativ 40% dintre respondenți mergeau la mall cel puțin o dată pe lună. Dincolo de rolul lor comercial și social, aceste spații pot reprezenta însă un mediu în care anumite comportamente compulsive se pot manifesta mai ușor.

Potrivit medicului psihiatru Octavian Vasiliu, noțiunea de „tulburări de mall” poate include mai multe afecțiuni asociate pierderii controlului asupra unor comportamente precum cumpărăturile, furtul, alimentația sau jocurile de noroc.

Una dintre afecțiunile asociate acestui fenomen este cumpăratul compulsiv, caracterizat prin pierderea controlului asupra dorinței de a cumpăra obiecte, inclusiv lucruri care nu sunt necesare.

Un studiu european citat de medic indică o prevalență de 8,7% a acestei tulburări în rândul persoanelor care vizitează mallurile.

Fenomenul este observat mai frecvent la femei tinere, la persoane care prezintă un nivel mai ridicat de disconfort psihologic și o stimă de sine mai redusă. Cumpăratul compulsiv poate fi asociat și cu tulburarea de personalitate borderline.

Mallurile pot reprezenta un mediu favorabil și pentru manifestarea cleptomaniei. Aceasta este caracterizată prin nevoia repetată de a fura obiecte care, în mod obișnuit, nu au o valoare reală pentru persoana care le sustrage și fără ca furtul să urmărească obținerea unui beneficiu material.

Cleptomania este diagnosticată mai frecvent la femei și debutează, de regulă, în adolescență. Persoanele afectate pot prezenta concomitent depresie, anxietate sau tulburări de comportament alimentar.

O altă problemă menționată în categoria „tulburărilor de mall” este jocul patologic de noroc. Persoana afectată nu își poate controla impulsul de a juca, chiar dacă este conștientă de consecințele negative ale comportamentului.

La nivel mondial, jocul patologic de noroc afectează între 0,2% și 5,3% dintre adulți. Prezența cazinourilor sau a altor forme de jocuri de noroc în anumite centre comerciale poate facilita accesul la astfel de activități.

Oferta foarte bogată de restaurante și fast-food-uri din malluri poate reprezenta, de asemenea, un context problematic pentru persoanele care suferă de tulburare de mâncat compulsiv.

Această afecțiune presupune episoade în care persoana consumă cantități foarte mari de alimente și simte că nu își poate controla comportamentul. Episoadele apar chiar și în absența senzației de foame și pot fi urmate de un disconfort accentuat.

Tulburarea este asociată cu dificultăți în gestionarea emoțiilor, niveluri mai ridicate de furie și tristețe, precum și cu alte comportamente sau tulburări psihice. Prevalența globală este estimată la 0,8%-1,9%, iar debutul apare cel mai frecvent în jurul vârstei de 20-25 de ani.

Tratamentul acestor afecțiuni poate presupune asocierea terapiei medicamentoase cu psihoterapia. Printre medicamentele utilizate se pot afla antidepresivele serotoninergice, antagoniștii opioizi și timostabilizatoarele, în funcție de diagnosticul și particularitățile fiecărui pacient.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală poate fi realizată individual sau în grup. Tratamentul trebuie să țină cont și de eventualele comorbidități, precum tulburările de personalitate, depresia sau anxietatea.

Specialistul atrage atenția și asupra riscului ridicat de recădere în cazul acestor afecțiuni. Din acest motiv, monitorizarea pe termen lung și intervenția rapidă atunci când simptomele reapar sunt importante pentru menținerea rezultatelor terapeutice.