Runner’s high, starea de euforie care îi face pe alergători să revină pe traseu. Ce spune știința despre fenomen?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mulți alergători vorbesc despre „runner’s high”, acea stare de euforie care transformă efortul fizic într-o experiență plăcută și plină de energie. Deși unii o experimentează frecvent, iar alții aproape niciodată, cercetările recente confirmă că fenomenul este real și că nu este explicat doar de celebra eliberare de endorfine.

„Runner’s high pare să fie cauzat de o orchestră de schimbări neurochimice care implică mai multe sisteme ale creierului, inclusiv sistemul opioid, din care fac parte endorfinele, și sistemul endocanabinoid”, explică neurocercetătoarea Daya Grant.

• „Solo-maxxing”, noul trend: tot mai mulți tineri aleg să rămână singuri din motive financiare
• Un nou medicament experimental face tumorile „vizibile” pentru sistemul imunitar. Rezultate promițătoare în șase tipuri de…

Potrivit acesteia, endorfinele contribuie la fenomen, însă rolul principal îl au endocanabinoizii, substanțe produse natural de organism, asemănătoare compușilor din cannabis.

Nivelul acestora crește în timpul alergărilor de intensitate moderată sau ridicată și rămâne crescut timp de 30-45 de minute după încheierea efortului, potrivit The Guardian.

„Endocanabinoizii sunt implicați în două caracteristici esențiale ale runner’s high: euforia și reducerea anxietății”, spune Grant.

Ei contribuie, de asemenea, la diminuarea durerii, îmbunătățirea stării de spirit și creșterea rezistenței la stres.

Specialiștii atrag atenția că runner’s high nu trebuie confundat cu starea de flow, deși cele două apar adesea simultan. Flow-ul descrie acel moment în care o persoană este complet absorbită de activitatea pe care o desfășoară și simte că provocarea se potrivește perfect cu nivelul său de pregătire.

„Uneori avem impresia că runner’s high trebuie să fie o stare de euforie, în timp ce flow-ul este mai degrabă momentul în care mintea și corpul funcționează în armonie, iar oboseala devine mai puțin perceptibilă”, explică Trish Jackman, profesor asociat de psihologia sportului la Universitatea Lincoln.

Pe lângă endocanabinoizi, organismul eliberează și dopamină, asociată cu motivația și recompensa, precum și noradrenalină, care contribuie la concentrare și vigilență. Împreună, aceste mecanisme creează senzația de bine pe care mulți sportivi o descriu după antrenamente.

Experții susțin că cele mai mari șanse de a experimenta runner’s high apar în timpul efortului aerobic susținut, la o intensitate moderată spre ridicată. Fenomenul nu este însă rezervat exclusiv alergătorilor, fiind raportat și de cicliști sau canotori. Totuși, chiar și în absența acestei stări, beneficiile alergării rămân semnificative, de la reducerea stresului până la creșterea sentimentului de satisfacție și împlinire personală.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre alergare și jogging?

Cluburile de alergare au devenit noile aplicații de dating

Doar 10 minute de alergare cu intensitate moderată pot îmbunătăți activitatea creierului

De ce au început oamenii să alerge acum 2 milioane de ani și de ce continuă și astăzi?