De ce eșuează obiectivele și cum poate metoda unui om de știință să ne schimbe viața

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În fiecare început de an, milioane de oameni își stabilesc obiective ambițioase. Până în primăvară, multe dintre ele sunt abandonate, doar pentru a fi înlocuite de altele odată cu schimbarea sezonului. Potrivit cercetătoarei în neuroștiințe Anne-Laure Le Cunff, problema nu este lipsa de voință, ci felul în care privim schimbarea.

Fost director în domeniul sănătății digitale la Google, Le Cunff spune că ani la rând și-a organizat viața în jurul obiectivelor și al indicatorilor de performanță. Deși succesul profesional era evident, avea permanent impresia că aleargă fără să înainteze, notează The Guardian.

„Obiectivele funcționează excelent atunci când destinația este clară și drumul este bine definit. Dar cele mai importante aspecte ale vieții (cariera, relațiile sau sănătatea) nu funcționează astfel”, explică aceasta.

După ce s-a reprofilat în neuroștiințe și a studiat modul în care învață creierul uman, cercetătoarea a ajuns la concluzia că, în loc să urmărim obsesiv un rezultat, ar trebui să adoptăm ceea ce numește o „mentalitate experimentală”.

„În loc să te întrebi Am ajuns unde mi-am propus?, întreabă-te Ce pot învăța?”, spune Le Cunff.

Spre deosebire de oamenii care percep incertitudinea ca pe un eșec, oamenii de știință o folosesc pentru a testa ipoteze și pentru a învăța din rezultate, indiferent dacă acestea confirmă sau infirmă așteptările.

Primul pas este observarea propriilor obiceiuri. Autoarea recomandă un exercițiu simplu: timp de 24 de ore, notează ce îți oferă energie, ce te epuizează, cu cine îți place să vorbești și ce idei îți ocupă constant mintea. Aceste observații pot scoate la iveală rutine automate sau obiceiuri care merită schimbate.

În această abordare, un experiment este extrem de simplu: alegerea unei acțiuni și a unei perioade de testare. Formula este: „Voi face (o acțiune) timp de (o anumită perioadă)”.

Aplicată în carieră, metoda poate însemna, de exemplu, citirea zilnică a unor newslettere de specialitate, rezervarea unei după-amiezi pe săptămână pentru muncă creativă sau întâlniri informale cu persoane din domenii de interes. Schimbările sunt mici, dar pot deschide oportunități neașteptate.

Le Cunff oferă propriul exemplu: și-a propus să scrie un newsletter săptămânal timp de 20 de săptămâni. Experimentul a dus la dezvoltarea unei afaceri de consultanță, la formarea unei comunități și, în cele din urmă, la publicarea primei sale cărți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Metoda simplă care reduce poluarea generată de motoarele diesel cu peste 60%

Metoda simplă care ajută elevii să citească mai bine

Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare

Cercetătorii au găsit o metodă prin care să transforme resturile alimentare în combustibil pentru avioane