Cele mai importante descoperiri stiintifice din 2010

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Masinaria
cuantica
Pana acum, masinariile construite de om se miscau dupa legile
binecunoscute si usor de inteles ale fizicii clasice. Acum, insa, e
timpul sa trecem la un nou nivel: si iata, cercetatorii americani
de la Universitatea Californiei, din Santa Barbara, SUA, au
construit un dispozitiv (foarte mic, totusi din categoria celor
„macro” – vizibile si fara ajutorul microscopului) care
functioneaza intr-un mod ce poate fi explicat doar prin
complicatele legi ale mecanicii cuantice, cea care guverneaza
miscarea particulelor infinitezimale – atomi si particule
subatomice. Este pentru prima data cand „comportamentul cuantic” a
putut fi observat la dispozitive (mari, comparativ cu dimensiunile
atomice) care, in mod normal, ar functiona dupa legile mecanicii
clasice. Pornind de la aceasta prima reusita, se deschid nenumarate
drumuri, spre alte si alte dispozitive experimentale care ne-ar
putea schimba cu totul modul in care percepem realitatea.
Extraordinar triumf al fizicii si ingineriei – nu degeaba
prestigioasa revista Science o numeste „izbanda stiintifica a
anului.”

Afla mai multe despre masinaria cuantica:

• Cele mai importante descoperiri stiintifice
  2000-2010
  
• O punte de legatura intre universul cuantic
  si cel vizibil

Primul genom sintetic
Ne aflam tot mai aproape de crearea vietii in laborator, iar daca,
pana acum, paream ca mergem cu pasi foarte marunti – mai mult
privind si incercand sa intelegem cum a facut natura, decat facand
– anul acesta am facut un salt urias: a fost creata prima celula cu
genom sintetic. Iata aici amanunte, iar aici – un interviu realizat
de descopera.ro cu marele maestru al biologiei sintetice, dr. Craig
Venter, omul de stiinta care conduce proiectul.

Afla mai multe despre primul genom sintetic:

• Creatorul vietii artificiale se destainuie
  pentru DESCOPERA.ro
• Moment de rascruce in
  stiinta
• 10 ani pana la aparitia vietii
  artificiale

Arsen in loc de fosfor
In urma cu doar cateva saptamani, NASA a anuntat, in termeni destul
de vagi si misteriosi – ca sa ne incite curiozitatea, fara indoiala
– ca va organiza si transmite in direct o conferinta unde va fi
dezvaluit ceva cu totul surprinzator, care va influenta cautarile
privind viata extraterestra. Toata lumea a ciulit urechile la auzul
cuvantului extraterestra si s-a asteptat sa auda ce gasise NASA pe
corpurile ceresti pe care le tot exploreaza. In realitate,
dezvaluirea s-a dovedit a avea legatura cu „extraterestrii” de
acasa – organismele uimitoare care exista de lunga vreme pe Pamant
si pe care, iata, le cunoastem prea putin. Dr. Felisa Simon-Wolfe,
cercetatoare in domeniul astrobiologiei a anunta ca a descoperit o
baterie care foloseste, in locul fosforului, arsen – amanunte aici.
Descoperirea e intr-adevar, surprinzatoare; zguduie din temelii
niste conceptii foarte bine inradacinate in gandirea stiintifica a
secolului nostru, drept care reactiile „contra” n-au intarziat sa
apara. Timpul si cercetarile mai aprofundate urmeza sa arate cine
are dreptate.

Afla mai multe despre misterioasa bacterie „extraterestra”:

• O vietuitoare bizara ne schimba ideile
  despre viata extraterestra
• Bacteria extrateresta – o
  eroare?

Un nou
Pamant
Planeta Gliese 581g pare sa fie exact ce ne-am putea dori ca
solutie de rezerva, atunci cadn Pamantul pe care il locuim – si
exploatam – la ora actuala nu ne va mai putea hrani pe toti. Desi
controversata, descoperirea e totusi datatoare de speranta; mai
ramane sa construim vehicule care sa ne duca pana acolo (Giese 581g
se afla la 20 de ani-lumina departare de Pamant) ca sa ne convingem
cu ochii nostri ca se poate trai acolo. Afla mai multe despre
noul Pamant!

Metaflex
La ora actuala, e cel mai avansat dintre asa- numitele
metamateriale menite sa faca lucrurile invizibile. Daca, la
inceput, aceste materiale erau rigide – mai mult placi decat folii
– acum ne indreptam, incet-incet, spre materiale tot mai flexibile
– adevarate stofe fermecate, din care s-ar putea croi niste mantii
„de invizibilitate” de toata frumusetea, intocmai ca aceea pe care
a primit-o Harry Potter cadou de Craciun. Afla mai multe despre
materialul invizibil!

Viata si
mineralele
Dintotdeauna am crezut ca mai intai a fost Pamantul cu aproape
toate mineralele sale, apoi a aparut viata; exista si niste teorii
asupra originii vietii, care conditioneaza aparitia acesteia de
existenta unor anumite minerale in scoarta Pamantului. Iata ca se
poate gandi si altfel, spun oamenii de stiinta de la Institutul
Carnegie, SUA, care sustin ca viata este ea insasi o forta extrem
de puternica, in stare sa influenteze profund evolutia geologica a
Pamantului. Afla mai multe despre viata & minerale!

Mai multe
Universuri
Ca exista universuri multiple, paralele, continute unele in altele,
aflaseram din literatura SF, dar credeam ca e… ma rog, doar
literatura SF. Si totusi, se poate, sustin – aducand si argumente –
oamenii de stiinta de la doua universitati europene. Afla mai multe
despre multivers!

Materialul cu
memorie
Viata bate filmul, e clar; ceea ce parea o extraordinara gaselnita
de film stiintifico-fantastic – materialul „inteligent” capabil sa
se regenereze si sa-si regaseasca forma distrusa de Terminator – a
fost inventat. Aliajele cu oarece memorie existau de ceva vreme,
dar noul material pare sa fie cu multe clase peste ele, asa ca, in
curand, l-am putea vedea in filme realiste, nu in cele SF. Afla mai
multe despre materialul cu memorie!

Virusul
gigantic
Virusurile dau de multa vreme batai de cap microbiologilor: sunt
fiinte vii sau nu? Descoperirea acestui enorm virus marin (enorm nu
inseamna ca e vizibil cu ochiul liber, ci doar ca e urias in
comparatie cu majoritatea virusurilor) arata, pe de o parte, ca
definitia conventionala a ceea ce inseamna „viata” – insusirile
materiei vii s-ar putea sa nu mai fie de actualitate si sa necesite
o revizuire; iar pe de alta parte, ca lumea vie e cu mult mai
complexa decat credem si decat am vrea noi. Afla mai multe despre
virusul gigantic!

Big Bang la
CERN
Dupa ani de munca pentru a-l construi, cu costuri enorme; dupa
dezamagiri (ca s-a stricat) si bucurii (ca au reusit sa-l puna iar
in functiune), se pare ca maretul CERN – cel mai grandios laborator
european de fizica a particulelor – pare, in sfarsit, ca incepe
sa-si merite banii. In urma cu cateva luni, un experiment reusit a
replicat – la scara miniaturala, dar in chip edificator, spun
cercetatorii – explozia primordiala care ne-a creat Universul.
„Mini Big Bang-ul” a generat o bogatie de date care, analizate, vor
aduce numeroase informatii de mare importanta pentru intelegerea
unora dintre legile care guverneaza comportamentul materiei si al
energiei in acest Univers atat de complex. Afla mai multe despre
experimentul de la CERN!