Home » Stiinta » Descoperire revoluţionară: o nouă ramură pe „arborele vieţii”

Descoperire revoluţionară: o nouă ramură pe „arborele vieţii”

Descopera 05.18.2011
Pe vremuri – acum vreo două mii de ani – era mai simplu: toate formele de viaţă erau împărţite de oameni în două categorii: animale şi plante. Un regn animal şi altul vegetal erau de ajuns ştiinţei spre a cuprinde toate formele de viaţă cunoscute de om. Era cu mult înainte de inventarea microscopului, aşa că foarte foarte numeroase vietăţi, deşi existau, evident, şi atunci, nu puteau fi văzute, deci nu făceau parte din realitatea percepută de antici şi, prin urmare, aceştia nu-şi băteau capul cu ele. Marii învăţaţi, precum Aristotel, clasificau doar ceea ce vedeau, aşa că şi el împărţea fiinţele vii în animale şi vegetale. Mai târziu, însă, lucrurile s-au complicat, iar recent, descoperirea unui întreg grup nou de vieţuitoare – care nu seamănă bine cu nimic din ceea ce se cunoştea şi nu se potriveşte cu criteriile de identificare a niciuneia dintre categoriile ştiute, a pus pe jar lumea oamenilor de ştiinţă: ce sunt aceste ciudate creaturi şi unde trebuie ele aşezate în arborele filogenetic al vieţuitoarelor?

Multă lume crede că ciupercile sunt plante, oamenii rămânând tributari, în această privinţă, vechii concepţii care, timp de milenii, a stat la baza clasificării formelor de viaţă.

Creşte din pământ şi nu se deplasează? E plantă. Se mişcă singură şi nu creşte din pământ? E animal. Multă vreme, această clasificare, bazată pe două criterii simple şi clare, a fost destul pentru a clasifica lumea macro.

Ca un ecou al acestei viziuni – învechite, dar… asta e, oamenii, chiar şi cei de ştiinţă, renunţă cu greu la tradiţii şi la vechile obiceiuri – ciupercile sunt studiate, la şcoală, în cadrul orelor de „botanică” şi, chiar la facultăţile de biologie, micologia (disciplina care studiază ciupercile) ţine, de obicei, de catedra de botanică/biologie vegetală. Aşa se face că, deşi ciupercile sunt astăzi plasate, în sistematica vieţuitoarelor, într-un regn aparte, numai al lor, numit Fungi (recunoscându-se, astfel, că ele nu sunt nici plante, nici animale, nici altceva – sunt ciuperci/fungi), confuzia se perpetuează.

Dar ştiinţa – chiar dacă arată, uneori, o oarecare inerţie – nu stă pe loc. Odată cu inventarea microscopului, o nouă lume, până atunci ascunsă, s-a dezvăluit treptat privirii fascinate a omului, iar pentru aceste fiinţe era nevoie de noi criterii şi de noi clasificări.

Şi tot aşa, din descoperire în descoperire, s-a ajuns şi la momentul în care, pe la jumătatea secolului XX, biologii au descoperit că, deşi cresc pe sol şi nu se mişcă, totuşi ciupercile nu fac parte din aceeaşi tagmă cu plantele.

Întâi şi întâi, au un mod de nutriţie cu totul diferit: dacă plantele conţin clorofilă şi se hrănesc autotrof (preparându-şi, adică, singure hrana – substanţe organice-, din carbonul extras din aer, folosind ca sursă de energie lumina), ciupercile, în schimb, descompun şi apoi absorb din sol substanţe organice complexe. Aşadar, funcţia lor lor în natură e alta, cu totul diferită de cea a plantelor: dacă plantele sunt producători, ciupercile sunt descompunători, îndeplinind deci un rol opus.

Apoi, au moduri de reproducere diferite de cele ale plantelor, cicluri de viaţă complexe şi altfel decât cele din lumea vegetală.

Iar odată cu progresele biochimiei, a venit şi marea revelaţie a faptului că plantele şi ciupercile sunt foarte diferite unele de celelalte la nivel biochimic. Una dintre caracteristicile de bază ale regnului vegetal (plante) este prezenţa unor pereţi celulari rigizi, constituiţi predominant din celuloză, care acoperă pe dinafară membrana celulară şi dau rigiditate structurii plantei. Graţie lor, plantele se pot ridica deasupra solului, pe tulpini uneori neverosimil de subţiri, înălţându-se spre lumină – sursa lor de energie.

Spre deosebire de lumea vegetală, cea a ciupercilor – care cuprinde mii de forme, extrem de diverse, de la mucegaiuri până la hribi şi mânătărci, de la drojdia de bere până la ciupercile microscopice care produc boli ale plantelor – are ca element distinctiv prezenţa unor pereţi celulari constituiţi nu din celuloză, ci din chitină. Chitina este sintetizată şi de animale – multe nevertebrate au un exoschelet chitinos; un exemplu la îndemână sunt elitrele (aripile tari) ale cărăbuşilor, care acoperă şi protejează cealaltă pereche de aripi, membranoase, subţiri şi transparente – aşa că, din punct de vedere biochimic, cel puţin, ciupercile sunt mai apropiate de animale decât de plante. Şocant? Se prea poate, dar cred că prima idee pe care trebuie să-o extragem de aici este faptul că ştim încă atât de puţin despre lumea asta vie din jurul nostru…

Seamănă – oarecum – cu ciupercile, dar…

Am făcut toată această introducere pentru a arăta că, deşi acum credeam că, în sfârşit, ne-am lămurit cum e cu ciupercile, că nu sunt plante, ci cu totul altceva, drept care merită să stea în propriul lor regn, de fapt, suntem foarte, foarte departe de a şti tot ceea ce e de ştiut despre ciuperci – în particular – şi despre viaţa pe Terra, în general.

Recent, o echipă de biologi britanici, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi de la Universitatea din Exeter, a descoperit, într-un mic lac, nişte… mă rog, nişte forme de viaţă care, deşi aparent erau fungi microscopici, când au fost cercetate mai cu luare-aminte, s-au dovedit a fi altceva, de ajuns de diferit de fungi pentru a-i face pe cercetători să caşte ochii mari.
Oamenii de ştiinţă le-au categorisit deja drept „veriga lipsă” dintre fungi şi celelelate grupuri de vieţuitoare şi afirmă că e cel mai vechi grup de fiinţe de tipul fungilor din câte se cunosc până acum, că ar corespunde unui moment în care fungii „adevăraţi” (cu perete celular chitinos) au început să se diferenţieze şi să evolueze şi că, deci, aceşti nou-veniţi pe scena sistematicii lumii vii ar putea da nişte indicii valoroase privind modul în care s-a săvârşit acestă evoluţie.

Dacă exprimarea pare cam vagă, gândiţi-vă că e vorba despre ceva ce nici oamenii de meserie nu ştiu şi nu înţeleg foarte bine ce este şi unde trebuie să şadă – o piesă de puzzle pe care încă nu ştiu unde să o aşeze.

Le-au numit Cryptomycota – „ciuperci ascunse”, s-ar traduce numele – şi, până una-alta, le consideră un grup înrudit cu fungii, în aşteptarea momentului când informaţii mai detaliate, rezultate din cercetări viitoare, le vor permite să înţeleagă mai bine relaţiile de rudenie dintre cryptomycote şi celelalte vieţuitoare. Deja, specialiştii vorbesc despre necesitatea de a redesena arborele vieţii (cel puţin partea cu ciupercile), pentru a găsi un loc potrivit şi acestei noi rămurele.

Ce se ştie despre Cryptomycota până acum?

  • Sunt un grup foarte divers – probabil la fel de divers precum fungii cunoscuţi nou – iar studiul speciilor este abia la început.
  • Cryptomycotele studiate până în prezent sunt organisme eucariote (celulele au un nucleu care conţine materialul genetic) şi se prezintă sub forma unor celule de formă ovoidă, mici (3-5 micrometri), capabile să formeze un filament microtubular.
  • Cryptomycotele se găsesc într-o varietate de medii, inclusiv în sol, în apele dulci, în sedimentele acvatice…
  • Cryptomycotele nu prezintă, în niciunul dintre stadiile ciclului de viaţă, peretele celular chitinos, caracteristic fungilor „obişnuiţi”; ele nu se conformează, aşadar, planului general de structură al celulei de ciupercă, iar aceasta e cea mai importantă deosebire între ele şi fungi.

Studiile au inclus analize genetice şi observarea cu tehnici de microscopie performante, iar rezultatele sunt promiţătoare: ceea ce se ştie până în prezent e îndeajuns de incitant pentru a stimula curiozitatea şi entuziasmul cercetătorilor, pentru studii viitoare.

Viaţa pe Pământ are o poveste a ei, lungă şi plină de amănunte uimitoare, uneori de neprevăzut, iar cercetătorii sistematicieni asta fac: află şi scriu, pentru noi toţi, povestea. Desluşind, în sursele de informaţii disponibile- vieţuitoarele actuale şi fosile – detaliile acestei complicate istorii, oamenii de ştiinţă o lămuresc şi o pun pe hârtie, pentru ca toată lumea s-o cunoască.

Uneori descoperă lucruri neaşteptate, observă o cotitură nebănuită în desfăşurararea evenimentelor; alteori, umplu o lacună în cunoaştere sau zdruncină o convingere ce părea de neclintit.

Descoperirea grupului Cryptomycota este unul dintre evenimentele care ne silesc să ne revizuim părerile despre clasificarea şi evoluţia lumii vii şi să rescriem unele dintre capitole.

A spus foarte bine dr. Thomas Richards, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, unmul dintre cercetătorii descoperitori ai cryptomycotelor: s-ar putea să fim nevoiţi să rescriem manualele de micologie, să regândim clasificarea fungilor şi să elaborăm o altă definiţie a ceea ce este o ciupercă. Asta e cunoaşterea ştiinţifică – un peisaj în veşnică schimbare.

Cele mai noi articole
Excremente de lilieci vechi de 4.300 de ani dintr-o peșteră din Jamaica dezvăluie istoria Pământului
Excremente de lilieci vechi de 4.300 de ani dintr-o peșteră din Jamaica dezvăluie istoria Pământului
Chimiștii au dezvoltat un nou albastru natural pentru colorarea alimentelor
Chimiștii au dezvoltat un nou albastru natural pentru colorarea alimentelor
Noi cercetări au descoperit o legătură între rinosinuzita cronică și schimbări ale activității din creier
Noi cercetări au descoperit o legătură între rinosinuzita cronică și schimbări ale activității din creier
Joaca dintre o ursoaică și doi pui, surprinsă într-o pădure din Munții Bucegi
Joaca dintre o ursoaică și doi pui, surprinsă într-o pădure din Munții Bucegi
Totul despre gin: ce este, din ce se prepară și care este istoria băuturii
Totul despre gin: ce este, din ce se prepară și care este istoria băuturii
Elevii din România, încărcaţi cu teme. Părinte: Învaţă singur acasă noţiuni ce nu i-au fost predate
Elevii din România, încărcaţi cu teme. Părinte: Învaţă singur acasă noţiuni ce nu i-au fost predate
Elicopterul Ingenuity a efectuat cu succes primul zbor pe planeta Marte
Elicopterul Ingenuity a efectuat cu succes primul zbor pe planeta Marte
Activişti prodemocraţie din Hong Kong, condamnaţi din cauza participării la proteste
Activişti prodemocraţie din Hong Kong, condamnaţi din cauza participării la proteste
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
Ce modificări permanente ale stilului de viață au făcut consumatorii din cauza pandemiei
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
O fotografie spectaculoasă publicată de NASA arată „dunele magice de nisip” de pe Marte
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Un informatician a calculat „cea mai plictisitoare zi din istorie”
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa