Sri Lanka si India- ultimul episod

Sigiriya

Sigiriya, Stanca Leului, a fost, pentru o scurta si agitata perioada, capitala Sri Lankai medievale. Inscriptiile din pesteri dovedesc faptul ca ea a fost folosita ca refugiu de catre calugarii budisti inca din secolul III i.Hr. O relatare il implica in istoria locului pe regele Dhatusena (455-473), care a avut doi urmasi: Mogallana, fiul unei regine, si Kassapa, fiul unei consoarte de rang inferior. Cand Mogallana a fost desemnat mostenitor al tronului, Kassapa s-a rasculat impotriva tatalui sau, pe care l-a luat prizonier, dupa care si-a alungat fratele in India.

Deoarece a refuzat sa divulge locul unde ii erau ascunse comorile, Dhatusena a fost zidit de catre fiul rebel intr-o incapere si lasat sa moara. Temandu-se de razbunarea lui Mogallana, Kassapa a pus sa se inalte, in doar sapte ani, o noua resedinta, castel si fortareata, pe stanca Sigiriya. Pentru placerea lui, noul rege a construit la baza stancii un complex imens de gradini, bazine si fantani. Invazia asteptata s-a materializat in anul 491, cand Mogallana, in fruntea unei armate de mercenari tamili, a venit sa-si revendice tronul.

Intr-un act de trufie nemasurata, Kassapa si-a parasit citadela in fruntea armatei sale, calare pe un elefant, si si-a intampinat inamicul in camp deschis. Batalia a fost pierduta, iar Kassapa s-a sinucis. Mogallana a redat Sigiriya calugarilor budisti, aceasta redevenind astfel un loc de meditatie si de rugaciune. Stanca a fost abandonata in 1155 si a fost redescoperita de englezi in anul 1828.