Prima pagină Cultura

Criza fierbinte a Razboiului Rece

Dan Falcan | 10.10.2006 | ● Vizualizări: 722
Criza fierbinte a Razboiului Rece (exclusiv on-line)     Criza fierbinte a Razboiului Rece (exclusiv on-line) + zoom
Galerie foto (4)

Energicul reprezentant al S.U.A. la Natiunile Unite, Adlai Stevenson, se intoarse spre Zorin, ambasadorul U.R.S.S. si il intreba pe un ton ridicat, dar ferm: “Negati ca Uniunea Sovietica instaleaza rachete strategice in Cuba? Raspundeti prin da sau nu. Nu asteptati traducerea.” Rusul evident incurcat, rase nervos, incercand sa para calm si dispretuitor: “Nu ma aflu aici in fata unui tribunal american. Nu sunt obligat sa raspund la intrebarile dumneavoastra. Voi raspunde la momentul oportun.” “O sa asteptam acest raspuns pana la calendele grecesti”, urla Stevenson, cerand sa fie aduse fotografiile marite luate de catre avioanele de spionaj U2, care demonstrau fara nici o putinta de tagada adevarul spuselor sale.

Acest dialog, din sedinta Consiliului de Securitate, desfasurat in ziua de 25 octombrie a anului 1962, cuprinde in sine tot dramatismul unei situatii care a amenintat singura data in mod real sa arunce omenirea in apocalipsa unui conflict nuclear.

Inca din luna mai, Hrusciov se hotarase sa joace cea mai riscanta partida de poker politico-militar din timpul razboiului rece: instalarea rachetelor strategice in Cuba. Avantajul astfel dobandit ar fi fost imens: orice oras important de pe coasta de est a S.U.A., inclusiv Washington-ul sau New York-ul, ar fi putut deveni in cateva minute tinta unei lovituri nucleare sovietice. In plus, Cuba lui Castro ar fi fost la adapost de orice tentativa de interventie americana. Evident, costurile de imagine pentru tanarul presedinte al S.U.A., J.F. Kennedy, si pentru politica americana in raport cu aliatii sai ar fi fost extrem de ridicate, decredibilizand puternic capacitatea Washington-ului de a face fata amenintarii sovietice.

Datorita avioanelor U2 americanii monitorizau in permanenta teritoriul cubanez fiind la curent cu instalarea rachetelor sovietice SS-4 si SS-5cu o raza de actiune de 2.160 de km si o putere a munitiei nucleare variind de la 25 de kilotone la 2 megatone. Washington-ul era informat de asemenea asupra situatiei reale a capacitatilor nucleare sovietice gratie celui mai bun agent pe care l-au avut Marea Britanie si Statele Unite in Uniunea Sovietica, colonelul GRU Oleg Penkovski. Disproportia in favoarea S.U.A. era covarsitoare, americanii avand de aproape noua ori mai multe capete nucleare decat sovieticii, respectiv 27.297 fata de 3.332. Totodata, informatiile furnizate de Penkovski, arestat de altfel cu 4 zile inainte de declansarea crizei, au permis analistilor americani sa identifice rapid si corect in fotografiile aeriene prezenta si amplasamentul rachetelor rusesti din Cuba.

Marti, 16 octombrie, presedintele Kennedy este informat asupra situatiei. Pastrandu-si sangele rece in pofida gravei crize care se profila, acesta convoaca imediat un organism ad-hoc botezat EXCOM (Comitetul Executiv al Consiliului Securitatii Nationale) care se va reuni in secret de doua-trei ori pe zi pana la rezolvarea problemei. Din EXCOM faceau parte printre altii Robert Kennedy, ministrul justitiei si fratele presedintelui, Dean Rusk, secretarul de stat, Robert McNamara, ministrul apararii, dar si experimentatii Douglas Dillon, ministrul de finante, Charles Bohlen, fost ambasador la Moscova si Adlai Stevenson, ambasadorul S.U.A. la O.N.U..Discutiile in acest comitet vor fi extrem de deschise, gravitatea situatiei si tensiunea existenta inlaturand barierele de varsta, experienta sau functie. Kennedy insusi va incuraja cele mai nonconformiste opinii pentru a le analiza si a lua apoi decizia corecta.

Dupa ce presedintele s-a convins o data in plus ca sovieticii instalasera intr-adevar rachete strategice in Cuba, fapt care constituia o provocare inimaginabila, a cerut EXCOM-ului sa-i prezinte diferite variante de riposta. In final s-au desprins trei optiuni: blocada Cubei, bombardarea instalatiilor de rachete sau o debarcare surpriza. A prevalat solutia blocadei care prezenta dublul avantaj de a permite sovieticilor sa-si retraga rachetele din Cuba interzicandu-le in acelasi timp sa aduca altele. In 22 octombrie Kennedy anunta lumii intregi prezenta rachetelor rusesti inCuba si instituirea carantinei, termen ce a fost ales intentionat deocarece parea mai putin provocator decat cel de blocada.

In seara aceleasi zile, intr-un discurs televizat, Kennedy avertiza natiunea americana ca “nu vom risca prematur si fara nevoie costul unui razboi nuclear mondial”, dar incheia el, “pretul libertatii este totdeauna ridicat, insa americanii l-au platit intotdeauna”.

Asigurandu-se de sprijinul neconditionat al Angliei, Frantei si Canadei, dar si de cel al statelor latino-americane, Kennedy da ordin Flotei a II-a sa realizeze un lung arc de cerc cu o raza de 800 de km in jurul extremitatii rasaritene a Cubei si sa controleze orice nava care ar fi incercat sa depaseasca aceasta limita. In acel moment 26 de vase sovietice se indreptau spre insula si era de urmarit ce reactie vor avea la contactul cu blocada americana. In dupa amiaza zilei de 24 octombrie, 12 dintre vasele rusesti si-au schimbat brusc directia. “Rusii si noi ne privim ochi in ochi si am impresia ca tocmai au clipit” va spune Dean Rusk despre acest moment.

Pentru a-i forta si mai mult mana lui Hrusciov, Kennedy ordona bombardierelor strategice sa decoleze cu incarcaturi nucleare la bord, echipajele lor schimband mesaje apocaliptice. Prins la mijloc intre fermitatea neprevazuta de el a tanarului presedinte american si intransigenta “durilor” din propriul sau Birou Politic, Hrusciov ii scrie pe 26 octombrie o scrisoare confidentiala lui Kennedy. Tonul misivei, incoerent si dezlanat, era expresia unui suflet chinuit de cosmarul nuclear, un strigat de groaza plin de divagatii, dar care, pentru prima data, continea samanta unei solutii rezonabile. In esenta, Hrusciov propunea retragerea rachetelor in schimbul promisiunii Washington-ului de a nu invada Cuba. Kennedy se pregatea sa accepte aceasta oferta, numai ca in 24 de ore Hrusciov si-a schimbat din nou planul. Ajungand la concluzia ca o invazie a Cubei nu era iminenta, el redacteaza o a doua scrisoare in care ii propune lui Kennedy retragerea rachetelor in schimbul desfiintarii instalatiilor similare ale S.U.A. din Turcia.

Intr-una din sedintele EXCOM-ului Robert Kennedy lanseaza ideea ce se va dovedi salutara de a-i raspunde lui Hrusciov la prima scrisoare, facand abstractie de cea ulterioara. Americanii acceptau sa promita ca nu vor invada Cuba in schimbul retragerii rachetelor.
Raspunsul lui Hrusciov s-a lasat asteptat mult timp, dar chemarea sub arme a zeci de mii de rezervisti americani, ca si anuntul ca Kennedy va vorbi in dupa amiaza zilei de 28 octombrie la televiziunea nationala, l-au convins pe liderul de la Kremlin ca o invazie a Cubei este iminenta. In consecinta Hrusciov cedeaza si accepta conditiile presedintelui: o retragere unilaterala a “tuturor armelor ofensive sovietice din Cuba”. Pentru a fi sigur ca mesajul sau va ajunge la timp, Hrusciov ordona ca raspunsul sovietic sa fie trasmis de catre Radio Moscova.

Pana la sfarsitul lunii noiembrie, instalatiile sovietice vor fi demontate si retrase din insula. Statele Unite isi umilisera adversarul, dar Kennedy insusi a adoptat o pozitie lipsita de aroganta si infatuare, incercand sa nu-l puna pe Hrusciov intr-o situatie mai dificila decat cea in care se afla, confruntat cu reactia dura a conservatorilor din partid si cu asprele critici ale liderului chinez Mao Ze Dong, care ii reprosa cedarea in fata “tigrului de hartie”, imperialismul american.

Kennedy va fi asasinat un an mai tarziu in imprejurari neelucidate inca complet, iar Hrusciov va fi inlaturat din functiile sale pe 14 octombrie 1964, principalul argument al adversarilor sai fiind tocmai acela al slabiciunii dovedite in timpul crizei cubaneze.

Cele 12 zile de tensiune din octombrie 1962 au ramas insa pentru posteritate avertismentul cel mai clar in privinta iresponsabilitatii politicienilor in a provoca un conflict, dar si a raspunderii si capacitatii lor de a-l rezolva.
Istoria unei luni

312
In ajunul bataliei de la Pons Milvius, din 28 octombrie, hotaratoare pentru destinul Imperiului Roman, Constantin cel Mare zareste pe cer o cruce luminoasa si inscriptia "In hoc signo vinces" (Prin acest semn vei invinge). Dusmanul lui Constantin, Maxentiu, este infrant, iar ulterior imparatul imbratiseaza religia crestina.

1534
Motivat de refuzul Papei de a-l divorta de prima sa sotie, Ecaterina de Aragon, insa, de fapt, dornic de a pune mana pe imensele proprietati ale Bisericii Catolice din Anglia, Henric al VIII-lea (1509-1546) rupe relatiile cu Vaticanul si, la 14 octombrie, se proclama sef al Bisericii Anglicane.

1787
In 29 octombrie, la Teatrul National din Praga, are loc premiera operei Don Giovanni de W.A. Mozart, sub conducerea compozitorului. Relevant pentru geniul lui Mozart este faptul ca uvertura operei ce descrie viata aventurierului spaniol Don Juan Tenorio a fost scrisa chiar in zorii zilei de 29 octombrie.

1838
La 14 octombrie are loc inaugurarea Spitalului Brancovenesc, construit din initiativa Saftei Brancoveanu, dupa planurile arhitectului Josef Hartl. O noua aripa a edificiului este ridicata dupa 1842. Spitalul va fi daramat in 1985, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, in vederea realizarii Bulevardului Victoria Socialismului.

1857
La 10 octombrie, se pune piatra de temelie a viitoarei cladiri a Universitatii din Bucuresti. Ridicat pe o parte a gradinii Academiei, dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu, edificiul este inaugurat in 1864. Primul rector al Universitatii este ales juristul Gheorghe Costa-Foru.

1882
Este inaugurata, la 1 octombrie, prima “fabrica de curenti electrici” din Bucuresti, situata pe locul unde se afla in prezent Biblioteca Centrala Universitara. Primii beneficiari ai lampilor electrice sunt gradina Palatului Regal, Cismigiul si Palatul Cotroceni.

1883
Pe 4 octombrie, pleaca in prima sa cursa trenul Orient Express, devenit legendar de-a lungul timpului. Personaj de literatura, mai cu seama datorita romanului Crima din Orient Express de Agatha Christie, luxosul tren facea legatura intre Paris si Istanbul, trecand prin München, Viena, Budapesta, Bucuresti si Sofia.

1883
Pe un teren cumparat la Sinaia in 1872, principele Carol I incepe constructia castelului Peles, capodopera a stilului neorenascentist german cu influente rococo si hispano-maure. Edificiul, ridicat de catre arhitectii Johann Schultz si Karel Liman, va fi inaugurat la 7 octombrie 1883.  

1967
Simbol al unei generatii, revolutionarul de origine argentiniana Ernesto Che Guevara (1928-1967) este capturat si executat la 9 octombrie, de catre armata boliviana. Tovaras de arme al lui Fidel Castro, Che renuntase la toate functiile sale oficiale de la Havana si plecase in Bolivia, pentru a crea "un nou Vietnam".

1978
La 16 octombrie, este ales al 264-lea pontif al Romei, in persoana cardinalului polonez Karol Wojtyla (1920-2005), primul papa neitalian din ultimii 456 de ani. Personalitate covarsitoare a veacului XX, Ioan Paul al II-lea a jucat un rol esential in destructurarea sistemului comunist.