Prima pagină Maratoanele Descopera Descopera Alba

Biblioteca Batthyaneum şi comorile cunoaşterii din Alba Iulia

07.25.2014 | ● Vizualizări: 1275
Biblioteca Batthyaneum     Sursa foto: Wikipedia // autor Oguszt (Creative Commons) + zoom
Galerie foto (6)

În anul 1741 se năştea dintr-o veche familie maghiară care-şi trăgea originile de la una dintre cele şapte căpetenii care l-au însoţit pe regele Arpad în timpul invaziei acestuia în Transilvania. Este vorba despre Ignac Batthyany, cel care avea să devină episcopul romano-catolic peste întreaga comunitate a acestui cult din Transilvania. Om al bisericii şi mare spirit iluminist în egală cultură, Ignac Batthyany a fondat biblioteca care şi astăzi îi poartă numele şi este unul dintre cele mai importante obiective turistice şi culturale nu doar din municipiul Alba Iulia, ci şi din întreaga lume.

Un mecena cu strămoşi între primele căpetenii ale regelui Arpad

 În anul 1741 se năştea contele Ignàc Batthyàny, într-o veche familie de magnaţi maghiari amestecată prin relaţii matrimoniale cu peste şaptesprezece mari familii aristocratice europene. Chiar mama sa era fiica guvernatorului Stiriei. Documentele de arhivă acoperă genealogia familiei doar până la sfârşitul secolului al XIV, cu toate că istoriografia maghiară a secolului al XVIII lea s-a straduit să-i  « confectioneze » un arbore, preluat în secolul urmator, care cobora în mod exagerat rădăcinile familiei până la una dintre capeteniile hunilor…

Aceasta doar pentru că în secolul al XVIII, Batthyáneştii aflaţi în serviciul Habsburgilor atinseseră apogeul politic prin palatinul Lajos Ernő, pe cel militar, prin mareşalul Kàroly, răsplătit cu titlul de prinţ al Sfântului Imperiu Romano-Germanic şi pe cel ecleziastic, prin cardinalul József, arhiepiscop de Esztergom, primat al Bisericii catolice. 

…Şi ca un corolar, tot în acest secol familia a atins şi apogeul ştiinţific şi cultural, prin Ignàc Batthyàny,  cel care avea să devină între 1780-1798 episcop al celei mai mari dieceze, cea a Transilvaniei, cu reşedinţa la Alba Iulia. Om al Bisericii, savant si istoric, pasionat de codicologie şi de carte în general, dar şi generos mecena, Ignàc Batthyàny este cel care a fondat la Alba Iulia la sfârşitul secolului al XVIII lea un institut ştiinţific şi cultural cunoscut în lume sub numele generic de BATTHYNEUM, mai ales datorită  prestigioasei sale biblioteci, neschimbată de peste 200 de ani. 
       Fapt inedit: Bibilioteca Batthyaneum a fost amenajată în interiorul unei biserici construită în stil baroc între anii 1719-1738, care a suferit modificările impuse de destinaţiile succesive initiale sau ulterioare dezafectării ei. Este vorba de Biserica Trinitarienilor din Alba Iulia, care a fost transformată dupa 1784 de Armata Imperialilor care a dorit iniţial să îi dea destinaţia de spital militar, apoi de către episcopul Ignàc Batthyány, care a obţinut-o şi transformat-o începând din  anul 1792 conform scopurilor fundaţiei sale. El este cel care a  amenajat conform unor planuri precise observatorul  astronomic şi sala mare a bibliotecii, pe care le-a înscris la 31 iulie 1798, alături de tipografia sa,  în actul de fondare a institutului care ii poartă numele, devenit testament. 
       Institutul a cuprins iniţial observatorul astronomic dotat cu cea mai performantă aparatură adusă chiar din Anglia, tipografia în care se tipăreau cărţi de ştiinţa, religie şi manuale şi mai ales valoroasa bibliotecă ce trebuia să acopere toate exigenţele religioase, ştiinţifice şi culturale. În proiectul episcopului a fost riguros înscris şi programul iconografic şi decorativ al săliilor principale ale observatorului  şi  a bibliotecii. Astfel Aula Magna, marea sală a Bibliotecii Batthyaneum, este amenajată din punct de vederea arhitectonic în stil Neoclasic şi decorată cu portrete şi cu alegorii cu conotaţii religioase, mitologice şi ştiinţifice, într-o perfectă concordanţă cu aranjarea tematică a carţilor în rafturi. Decorul este completat de mobilierului pictat  cu coloane şi capiteluri în trompe l’œil şi cu motive tratate în maniera austriacă „Zopf”.

 

Comori inestimabile într-un locaş de cultură din Alba Iulia

 Se cunoaşte mai puţin faptul ca Biblioteca Batthyaneum deţine şi alte valori, în afara unităţilor bibliografice, constituite  din manuscrise, incunabule, cărţi tiparite, periodice, atlase şi hărţi. În primul rând observatorul prin care trece meridianul Greenwich, din păcate dezafectat, cu aparatele şi instrumentele sale conservate în prezent în depozite  în asteptarea unei restaurări bine meritate. În al doilea rând valoroasele colecţii arheologice, muzeale şi de ştiinţă,  donate sau achiziţionate în perioada interbelică şi amenajate în 1912 la solicitarea episcopului Transilvaniei, Gusztàv Kàroly Majlàth, într-un muzeu de arheologie şi de artă sacră. Din fericire aceste obiecte au putut fi valorificate recent atât printr-o conservare corespunzătoare, cît şi prin organizarea unor expoziţii permanente şi temporare de mare interes pentru specialişti şi vizitatori. Tot aici se află şi o parte însemnată a arhivelor istorice ale Transilvaniei, prin valoroasele documente medievale provenite din arhiva Capitlului de Alba Iulia şi a Conventului de la Mănăştur, adică întâile locuri de adeverire din Transilvania. Această arhivă istorică, alături de arhiva secolelor XIX-XX deţinută,  conferă  instituţiei o importantă bază de cercetare pe materiale inedite.   

     De faptul că acest complex institut cultural adaposteşte cea de-a noua bibliotecă fondată de familia Batthyàny de-a lungul istoriei sale, prima fiind fondată de Boldizsàr III Batthyány în secolul al XVI lea. Acest aspect constituie o exemplificare a pasiunii  strămoşilor săi pentru carte, transmisă din generaţie în generaţie, dar în acelaşi timp şi a vocaţiei pentru mecenat a acestora … 

  Nucleul Bibliotecii Batthyaneum îl constituie colecţia particulară a episcopului Ignàc Batthyàny, care şi-a donat cu generozitate toate cărţile şi documentele strânse cu pasiune şi migală în decursul vieţii, lasand dupa el peste 18.000 de volume- cărţi manuscrise, incunabule  şi tipărituri, dar şi rarele colecţii de numismatică, minerale şi scoici. Astfel, cele mai valoroase manuscrise şi tipărituri  ale Bibliotecii Batthyaneum, au fost achiziţionate de episcopul fondator  prin tranzacţii şi licitaţii, ca în cazul fondurilor provenite de la Biserica Sfântul Iacob din oraşul slovac Levoča şi întreaga bibliotecă a arhiepiscopului Vienei, cardinalul Cristoforo Migazzi. Acestea conferă şi azi  bibliotecii albaiuliene valoarea şi importanţa de bibliotecă de patrimoniu. 

 Fondurile şi colecţiile institutului au fost sporite în secolul al XIX lea şi în prima parte a secolului XX , prin donaţiile succesive ale unor episcopi şi sporadice ale unor canonici, profesori de teologie  şi demnitari din Transilvania. Din păcate proiectul de funcţionare propus de  Ignàc Batthyány nu a mai fost respectat întru totul :  în primul rând datorită vânzării caselor sale la începutul secolului al XIX lea, care aduceau sursele de auto-finanţare necesare. În al doilea rând, datorită încetării funcţionării observatorului astronomic, bombardat în 1849. Transformat în muzeu, fostul observator s-a mai bucurat de acest statut în următorii 100 ani. Din fericire, caracterul ştiinţific al spaţiului a fost menţinut, prin instalarea aici în 1840 a primei staţii meteorologice din ţară, care a funcţionat, cu întreruperi până în anul 1955. 
 
  

        În schimb, biblioteca a functionat neîntrerupt în fosta biserică trinitariană. De la înfiinţarea sa până în anul 1949, aceasta a fost administrată exclusiv de Episcopia Romano-Catolică  a Transilvaniei, apoi  după ce a fost naţionalizată de autorităţile comuniste a fost transformată în bibliotecă raională aparţinând de regiunea Hunedoara şi de Ministerul Învăţămantului. Din anul 1962 Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a  devenit filială a Bibliotecii Naţionale de Stat, actuala Bibiliotecă Naţională a României.

       În prezent doar biblioteca mai functionează pe baza unui regulament de ordine interioară ca instiţie afiliată Bibliotecii Naţionale a României, fiind cunoscută în toate mediile de cercetare, universitare şi culturale prin valorile sale bibliofile inestimabile. Este înscrisă şi în ghiduri de profil turistic, în format tipărit sau electronic, deşi nu are un regim de acces imediat, ci unul care impune o procedură prealabilă atât pentru vizitare cât şi pentru cercetare. 
 
La ora actuală, Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24 000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă  şi circa 45 000 de documente, dintre care cele 17 200 incluse în arhiva istorică, veritabile valori istorice, literare şi culturale de interes naţional şi internaţional.  
      Specialiştii estimează că Biblioteca Batthyaneum deţine circa 80% din totalitatea cărţilor medievale occidentale manuscrise şi 70% din incunabulele  prezente pe teritoriul României. 
La Alba Iulia, se găseşte şi cel mai vechi codice medieval occidental anluminat din România. Este vorba de Codex Aureus sau Das Lorscher Evangeliar. I. Theil / Evangheliarul de la Lorsch. Partea I.. Manuscrisul este un fragment dintr-un tetraevangheliar latin pe pergament realizat la comanda lui Carol cel Mare, în anul 810. Manuscrisul este celebru, atât prin calitatea excepţională a ornamentării cât şi a faptului că a fost copiat cu cerneală de aur. Fragmentul de la Alba Iulia cuprinde 202 două de pagini decorate cu chenare policrome, 12 pagini cuprinzand concordanţele biblice, 3 compoziţii în plină pagină, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală. El se completează cu fragmentul de la Biblioteca Vaticana din Roma, care cuprinde evangheliile după Luca şi după Ioan.
      Alte manuscrise anluminate cu mare valoare bibliofilă sunt: Biblia Sacra (Paris, sec. XIII), Psalterium Davidicum cum calendario ( sec.XIII), Missale Strigoniense (1377), Horae canonicae Latine et Gallice (post 1328), Promissio Andreae Vendramini ducis Venetiarum (1476), toate reprezentând şcoli de miniatură medievală din Europa.
 
       Incunabulele deţinute provin din 225 de case de editură care au funcţionat în 40 de oraşe, între care Veneţia, Milano, Roma, Augsburg, Köln, Nürnberg, Strasbourg ş. a. Cel mai vechi incunabul este Opera lui Apuleius Lucius Madarensis tipărită la Roma in 1469, dar în seria de peste treizeci de ediţii princeps şi a unui mare număr de ediţii rare, se pot cita lucrările lui  Macrobius: In somnium Scipionis expositio. Saturnalia, Venezia, 1472 sau Epistolae heroides a lui Ovidius, tipărită la Milano, 1494, considerată ediţie unicat. La Biblioteca Batthyaneum se conservă şi un exemplar prima ediţie, din secolul al XV-lea a Operei lui Homerus tipărită la Florenta, în 1488. Rară este şi lucrarea Cosmografia lui Ptolemaeus, Ulm, 1482, ilustrată cu zece hărţi în tehnica xilogravurii, ulterior pictate. În categoria aceasta reţine atenţia, deşi nu este un incunabul şi primul atlas geografic modern, Theatrum orbis terrarum, al lui Abraham Ortelius, apărut la Anvers in 1595.
 
 Colecţia de carte veche tipărită între anii 1500-1800 în diverse case de editură europeană însumează un fond documentar de 24.000 de unităţi bibliografice, între care 7.950 sunt din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. De reţinut şi importanta colecţie de biblii scrise în peste 30 de limbi şi dialecte, care numără  660 de ediţii, unele deosebit de rare. Deşi mai puţine ca număr, cărţile româneşti  se înscriu tot în seria rarităţilor tipografice din care se pot cita printre altele: Evanghelia învăţătoare, 1644, Îndreptarea legii, 1652, Palia de la Orăştie, 1582,  Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Sicriul de Aur , 1683, etc.
 
 Ca şi în cazul instituţiilor europene cu fonduri de patrimoniu similare, Biblioteca Batthyaneum rămâne rezervată în primul rând cercetătorilor din ţară şi din străinătate, care pot consulta  fondurile şi colecţiile cu acordul scris al conducerii Bibliotecii Naţionale a României. Pentru vizitarea ei este necesar acelaşi acord dat pe cererile completate în prealabil. A se vedea situl www.bibnat.ro/ filiala Biblioteca Batthyaneum. 
     Clădirea însă, devenită monument istoric de importanţă naţională şi europeană, se înscrie în circuitul fortificaţiei bastionare Alba Carolina din Cealaltă Capitală şi poate fi văzută pe strada Gabriel Bethlen la numarul 1. 
 
 
 

Co-autor şi consultant ştiinţific de specialitate:

Dr. Doina Hendre Biro

Responsabil al Aspectelor Ştiinţifice şi Culturale ale Bibliotecii Batthyaneum

 

Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/)susţine evenimentul Alba sub lumini de Oscar,  organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acţiunile  propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti şi investitori.